Discursul de plecare rostit ieri de şeful delegaţiei FMI în România, Erik de Vrijer, este plin de constatări dezamăgitoare faţă de situaţia economică, asezonate cu ameninţări mai mult sau mai puţin voalate privind evoluţiile din viitorul apropiat.
Trebuie să ne grăbim cu băncile-punte
Pe lângă deja cunoscutele avertismente legate de criza politică, a cărei prelungire va afecta încrederea investitorilor şi, implicit, stabilitatea economiei, FMI a lansat câteva recomandări ce par a fi bazate pe prognoze mai degrabă sumbre. În primul rând, Banca Naţională este sfătuită „să-şi elaboreze în detaliu pregătirea pentru criză”, inclusiv prin „înfiinţarea unor bănci-punte”, care „ar trebui să fie curând finalizate”.
Este important, arată FMI, ca „BNR, în coordonare cu alte autorităţi relevante, să fie pregătită să implementeze cadrul de management al crizei şi să actualizeze în permanenţă planurile de situaţii neprevăzute”. Cum se traduce această recomandare? Cele mai întunecate scenarii arată că, în situaţii de criză, băncile ar intra în incapacitate de plată, moment în care ar fi nevoie de activarea unor bănci-punte, iar BNR ar trebui să fie „pregătită în detaliu”, cere FMI, pentru asemenea situaţii…
Preţul gazelor naturale trebuie să se majoreze atât la consumatorii casnici, cât şi la cei industriali, cu procentaje de 5% şi, respectiv, 10%, până la jumătatea lunii septembrie, a declarat Erik de Vrijer în cadrul unei conferinţă de presă.
„Sectorul energetic ar trebui să fie foarte profitabil şi să fie motorul investiţiilor în sănătate, infrastructură etc. Din păcate, în sectorul întreprinderilor de stat nu este aşa pentru moment. Este important să se alinieze preţurile finale la consumatorii finali. Am convenit cu Guvernul să se crească preţul la consumatorii casnici şi pentru cei industriali cu 5%, respectiv cu 10% în septembrie”, a precizat de Vrijer.
Nimeni nu scapă de impozite
O altă recomandare a FMI este legată de baza de impozitare, care „ar trebui extinsă la activitatea agricolă şi a persoanelor fizice autorizate”. De asemenea, pentru firmele aflate sub plafonul de TVA (acelea care au cifre de afaceri sub 220.000 de lei pe an) trebuie introdus „un sistem de impozitare simplificată”, mai cere FMI. (sursa: adevarul.ro)
Odată ce situaţia revine la normal există spaţiu pentru o uşoară apreciere a leului
Cursul este aproape de nivelul de echilibru, având în vedere fundamentele economice, iar leul are un mic spaţiu de apreciere după ce situaţia va reveni la normal, a declarat şeful misiunii FMI, Erik der Vrijer, precizând că toate prognozele sunt condiţionate de o rezolvare rapidă a crizei politice. “Am făcut o evaluare în baza fundamentelor. (…) Prognozele noastre merg pe termen mediu. Prognozele de creştere sunt puţin mai mici decât data trecută. Aceste metode de evaluare sunt relativ precise. Utilizăm mai multe metode şi vedem ce ne spun. Acest curs de schimb este aproape de punctul de echilibru. Din modele apare mai degrabă o subevaluare mică, deci ar exista marjă de apreciere. Dar subevaluarea este mică şi intră chiar în marja de eroare. Totuşi, dacă ne uităm la actualul nivel de curs, odată ce situaţia din ţară va reveni la normal există spaţiu pentru o uşoară apreciere”, a explicat Der Vrijer.
Şeful misiunii FMI a precizat că noii indicatori privind cadrul macroeconomic au fost construiţi pornind de la premisa că situaţia politică din România se va calma într-un termen scurt. Întrebat ce se va întâmpla în cazul prelungirii crizei politice actuale, oficialul FMI a afirmat că acest scenariu ar însemna şi o modificare a tuturor parametrilor negociaţi, adică o înrăutăţire a prognozelor. (sursa: curierulnational.ro)