Tonny Lybek: Dacă nu respectaţi programul prin decizii interne, Fondul nu eliberează următoarea tranşă Premierul Emil Boc vrea, însă, adâncirea deficitului bugetar pentru a investi în infrastructură Din cele 7 acorduri postrevoluţionare încheiate cu FMI, România nu a finalizat decât unul singur

Reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, a declarat vineri că în cazul în care Executivul nu va respecta ţinta de deficit bugetar fixată în cadrul acordului de finanţare cu FMI şi CE “din cauza unor decizii interne”, FMI nu va elibera următoarea tranşă. “Dacă dintr-un motiv sau altul se întâmplă ceva şi nu vă mai respectaţi programul şi este din cauza unor decizii interne, (…) atunci acea evaluare nu va fi finalizată şi asta înseamnă că acea tranşă nu va fi eliberată”, a spus Lybek, la The Money Channel, care a adăugat că “FMI ajută o ţară să se ajute singură”.
El a menţionat că, din datele preliminare, reiese că Guvernul şi-a respectat ţinta de deficit bugetar fixată pentru jumătatea anului, însă mai are destule de făcut, inclusiv în ce priveşte eficientizarea colectării impozitelor şi taxelor şi a prioritizării cheltuielilor bugetare, în contextul în care veniturile nu sunt la nivelul estimat iniţial. “Pe baza informaţiilor preliminare pe care le avem pentru finalul lui iunie, se pare că ţinta nu a fost respectată, dar (Guvernul) a fost foarte aproape de ea. Trebuie să vedem cifrele finale în privinţa datoriilor pentru a ne asigura că totul este în regulă”, a mai spus oficialul FMI. Prima tranşă de la FMI, în valoare de 5 mld. euro, a fost virată în 6 mai, iar acordarea următoarei tranşe depinde de misiunea de evaluare a FMI, care va începe la sfârşitul lui iulie. Misiunea FMI va examina datele de la jumătatea acestui an, iar în funcţie de concluziile evaluării va fi deblocată sau nu a doua tranşă din împrumutul de la Fond, de circa 1,9 mld. euro. În cazul unui rezultat pozitiv, a doua tranşă a împrumutului ar urma să fie virată României în jurul datei de 15 septembrie.

Situaţia economiei ”s-a deteriorat”

Fondul Monetar Internaţional va coborî prognoza privind contracţia economiei României în 2009, de la nivelul de -4,1% agreat în martie, pentru că, între timp, “situaţia s-a deteriorat”, a mai spus Tonny Lybek. “La finalul misiunii (din august – n.r.), când vom avea mai multe informaţii, vom face cele mai bune proiecţii şi estimări pentru restul anului 2009. Dar va fi o estimare mai scăzută decât cea de 4,1% din martie, pentru că situaţia s-a deteriorat”, a spus Lybek.
El a evitat însă să dea o cifră exactă, precizând doar că la finalul misiunii FMI, respectiv pe 10 august, vor fi prezentate datele finale privind perspectiva economică a României.
Săptămâna trecută, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, declara că economia România s-ar putea contracta în acest an cu 6,5-7,1%, nivel mult peste cel luat în calcul de Guvern la rectificarea bugetară, de 4%. Estimarea prezentată de ministrul Finanţelor este cea mai pesimistă furnizată până în prezent de un membru al Executivului.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Praga că, după contracţia economică de 6,2% din primul trimestru, nici în trimestrul al doilea, cel mai probabil, “nu va fi mai bine”, dar şi-a manifestat speranţa că în cel de-al treilea trimestru declinul economic va fi stopat.
Guvernul a preluat la momentul semnării acordului cu FMI prognozele macroeconomice ale Fondului, ce prevedeau o contracţie a produsului intern brut (PIB) al României cu aproximativ 4% în 2009.
Mulţi analişti au înrăutăţit în ultimele săptămâni prognozele privind evoluţia economiei româneşti din acest an. Analiştii ING se aşteaptă la o comprimare a economiei româneşti cu 7,1%, cei ai UniCredit prevăd un declin de 5,2%, în timp ce analiştii Raiffeisen estimează o scădere a PIB cu 6%.

Pensiile ar putea fi indexate în funcţie de inflaţie

Pensiile ar putea fi indexate mai degrabă în funcţie de inflaţie decât de salarii, care au crescut foarte mult în ultima vreme, aşa încât pensionarii să fie protejaţi, iar sistemul public de pensii să fie sustenabil, a mai afirmat reprezentantul FMI pentru România. “Problema în actualul cadru al pensiilor este că există mai mulţi oameni care se retrag, care se pensionează şi care au nevoie de pensii decât oameni care intră pe piaţa muncii şi care contribuie la sistemul de pensii, aşadar pe termen mediu sistemul de pensii ar avea un deficit fiscal uriaş”, a explicat Lybek.
El a adăugat că, economiştii de la Banca Mondială au estimat că acest deficit ar putea atinge chiar 6% din PIB, dar a precizat că “cu cât se face mai repede ceva în acest sens, cu atât mai puţin dureroasă va fi ajustarea”.
“În aceste condiţii, pensiile vor fi indexate în mare măsură mai degrabă cu inflaţia, decât cu salariile. Salariile au crescut mult mai mult, mai repede decât productivitatea în ultimii ani. Vrem ca indexarea să fie conformă cu inflaţia pentru a ne asigura că puterea de cumpărare a pensionarilor este protejată, în acelaşi timp pentru a ne asigura că sistemul de pensii este sustenabil”, a declarat Lybek.

Autorităţile române au convenit cu FMI încadrarea în anumite ţinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel încât, la finalul lunii decembrie, acesta să nu depăşească 24,3 mld. lei. Pentru primul trimestru, ţinta de deficit este de 8,3 mld. lei, pentru finalul trimestrului II – de 14,5 mld. lei, iar pentru sfârşitul celui de-al treilea trimestru – de 18,6 mld. lei. În 1 iulie, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, declara că, potrivit primelor evaluări, deficitul bugetar a ajuns după primele şase luni din acest an la 2,7% din PIB, uşor sub ţinta trimestrială convenită cu FMI.

BM ne-a aprobat un prim împrumut, de 300 mil. euro

Banca Mondială (BM) a aprobat, joi, un prim împrumut, de 300 mil. euro (423 mil. dolari), din împrumutul de un miliard de euro destinat României, pentru a ajuta la atenuarea efectelor crizei economice globale şi la reluarea proceselor de creştere economică şi convergenţă. “Acest împrumut sprijină implementarea programului guvernamental de consolidare a modului în care sunt gestionate cheltuielile publice, de diminuare a impactului crizei asupra cetăţenilor săraci şi vulnerabili, precum şi de minimizare a riscurilor aferente crizei sectorului financiar naţional, prin abordarea vulnerabilităţilor existente şi potenţiale şi prin consolidarea procesului de reglementare şi consolidare, în vederea susţinerii pe termen lung a unui sector financiar mai rezistent, care să funcţioneze mai bine”, a declarat, într-un comunicat, şeful Biroului Băncii Mondiale în România, Benoit Blarel.

Cristina Chicoş
sursa: curierulnational.ro