Economia mondială a scos capul din apă, dar respiră greu. Pieţele financiare se redresează şi în cele mai multe ţări creşterea va redeveni pozitivă până la sfârşitul anului, după FMI, care vorbeşte despre “o înseninare mult mai rapidă” decât se aştepta în vară. Există însă şi riscuri care pot înăbuşi în faşă înviorarea economică. Un prim pericol major îl reprezintă deficitele bugetare care se umflă din cauza planurilor de ieşire din criză. Al doilea, care este strâns legat de primul, e îndatorarea publică. Ambele ar putea determina pieţele să se îndoiască de persistenţa relansării şi de soliditatea monedelor. Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, atrage atenţia că, dacă nu se vor corecta dezechilibrele interne şi externe, vom avea reţeta pentru o nouă criză de proporţii. Iar directorul general al OMC, Pascal Lamy, consideră că datoria publică este “o bombă” care ameninţă relansarea. Deficitul extern al României, deosebit de îngrijorător anul trecut, s-a ajustat în 2009 chiar mai mult decât ne-am aşteptat. Exporturile s-au redus din cauza îngustării pieţelor externe, dar importurile au scăzut şi mai mult, nu numai datorită crizei mondiale, ci şi a corecţiilor făcute de Guvern în politica fiscală şi salarială şi de bănci în politica de creditare. Deficitul intern a crescut însă foarte mult din pricina erorilor din trecut ale căror costuri sporesc îngrijorător de rapid datoria externă a României.
FMI a revizuit în sens pozitiv previziunile sale de creştere pentru 2009 şi 2010. Dar nici în următorii cinci ani (2011-2014) expansiunea economică nu se va ridica la nivelul de dinaintea crizei. Astfel încât relansarea va fi lentă şi nu va fi suficientă pentru a redresa situaţia de pe piaţa muncii. Iar în condiţiile creşterii şomajului, guvernelor le va fi greu să reziste presiunilor pentru protejarea locurilor de muncă. În ultima vreme, se aud tot mai frecvent critici la adresa Grupului celor 20, care, în noiembrie trecut, s-a angajat să nu ridice bariere comerciale. Or, de atunci, ţările în cauză au luat numai puţin de 120 de măsuri de “protecţionism flagrant”, iar alte 134 sunt pe ţeavă, după OMC. Înmulţirea barierelor comerciale riscă să încetinească şi mai mult relansarea, iar creşterea şi mai rapidă a şomajului ar putea duce la o criză socială. Pentru România, lucrurile sunt deosebit de complicate. Cât timp o bună parte din banii publici se duc în plata salariilor şi pensiilor, iar deficitele bugetare astfel create sunt acoperite din împrumuturi interne şi externe, statul nu va avea resurse pentru finanţarea investiţiilor creatoare de locuri de muncă şi nici pentru absorbţia fondurilor europene. Se spune despre români că sunt săraci. Aşa este, numai că sunt săraci de un fel deosebit, care trăiesc alături de un munte de bani, pe care îi oferă gratis Uniunea Europeană. Este ca şi când unui om flămând i s-ar întinde o masă copioasă, dar nu ar fi în stare să mănânce. Fără o reformă profundă a statului, care să aducă profesionalism şi raţionalitate în cheltuielile publice, România nu va putea progresa. Dimpotrivă, riscă să cadă într-o criză şi mai profundă decât cea actuală.
Gheorghe CERCELESCU
sursa: gandul.info