În perioada următoare, aeronavele vor fi modernizate, motoarele vor fi reparate capital la standardul F100-PW-220E. Sosirea în România a primelor aeronave este planificată în cursul anului 2016, urmând ca până la finalul anului 2017 să se realizeze capacitatea operaţională necesară serviciului de luptă. Doar modernizarea avioanelor costă aproape 120 milioane de euro şi se referă la conversia celor 12 F-16 de la standardul Block15 la standardul MLU (Mid-Life Update), de către firma portugheză OGMA. Prin montarea unui pachet de avionică conţinând noi software şi hardware, achiziţionat deja de la firma Lockheed, sub forma unor module (kit-uri).
MLU constă în următoarele operaţiuni:
1. Conversia cabinei la F-16 Block 40/50. Prin instalarea în cabină a unui nou HUD de tip GEC Marconi, a unei camere video, a două display-uri multifuncţionale color cu dimensiunile 10×10 cm, compatibile cu sistemele de vedere pe timp de noapte.
2. Montarea unui modem de date pentru schimb de informaţii cu forţele NATO, a unui sistem de conducere a luptei electronice (EWMS), a unui receptor GPS miniatural Rockwell-Collins şi a unui sistem de simulare digitală a terenului.
3. Modernizarea radarului APG-66, care se reduce la transformarea lui în APG-66(V)2A. Aceasta însemnând introducerea unui procesor suplimentar care măreşte de 7 ori viteza de lucru şi de 20 de ori memoria calculator deja existent pe radarul APG-66. Modernizarea îi permite pilotului să urmărească 10 ţinte în timpul scanării şi să lanseze de rachete aer-aer cu rază mare de acţiune (AIM-120 AMRAAM), utilizând un nou sistem de identificare (IFF) Hazeltine APX-111(V1). Acest tip de modernizare a fost deja executată în perioada 1997-2000 pentru flota de F-16 A/B a Belgiei, Olandei, Danemarcei şi Norvegiei.
Chiar şi în configuraţia APG-66(V)2A, radarul de la bordul avioanelor F-16 are aceleaşi performanţe ca şi EL/M-2032, existent pe MiG-ul LanceR, adică o distanţă maximă de descoperire de 150 km. Dacă SUA i-ar fi permis României instalarea pe avioanele F-16, a radarului APG-68(V)9, aşa cum a făcut-o în cazul MLU pentru Pakistan, chiar ar fi fost un câştig, întrucât distanţa de descoperire a acestuia este de 296 km.
India a lansat în urmă cu câţiva ani o competiţie pentru selectarea tipului de avion cu care urma să-şi înzestreze noul portavion. Au participat firmele Boeing cu F/A-18E/F Super Hornet, Dassault cu Rafale M, etc. Câştigător a fost aparatul rusesc MiG-29K/KUB. De menţionat că India a plătit pentru cele 45 MiG-29K/KUB ale sale circa 2,4 miliarde USD, ceea ce înseamnă cam 53 de milioane USD (adică 40 de milioane euro) pe avion nou. În timp ce România plăteşte 53 de milioane de euro pe un avion vechi şi inferior lui MiG-29K/KUB. Numai dacă e să ne referim la radarul de tip AESA de pe MiG-29K/KUB, care descoperă ţinte de la 300-450 km, el e similar lui AN/APG-77 de pe F-22A şi AN/APG-81 de pe F-35 şi net superior lui APG-66(V)2A, de tip PESA, de pe viitoarele F-16 româneşti.
Autor: Valentin VAsilescu
Sursa: Vocea Rusiei