Între anii 1999 și 2001, programul de sharing Napster a devenit indispensabil pentru milioane de oameni. La momentul apogeului, serviciul a atras 26,4 milioane de utilizator unici, care petreceau 6,3 miliarde de minute pe lună împărtășindu-și reciproc hard-disk-urile pentru “a fura” muzică gratis. În doar doi ani, Napster “a reușit” să paralizeze și aproape să distrugă industria muzicală. În același timp, a indus unei întregi generații ideea că internetul este locul unde aproape totul poate și ar trebui să fie gratis.
Noțiunea de “internet gratis și liber” a produs mișcări semnificative în universul online. Utilizatorii s-au obișnuit cu ideea că fiecare tip de media pentru care odată plăteau – muzică, filme, știri – a devenit gratuit, în mod legal sau pe alte căi.
Însă această eră – denumită de autor “perioada de încercare gratuită a internetului” – este pe cale să se sfârșească. În ultimul timp, conținutul web gratuit și ilegal este înlocuit cu cel ce respectă rigorile legii, iar utilizatorii sunt obligați să plătească pentru a avea acces.
Înainte ca site-uri precul Amazon sau eBay să apeleze la plata pentru tot ce este online – indiferent dacă este fizic sau digital – această măsură a fost percepută ca fiind una extrem de riscantă.
Cum a resuscitat Apple industria muzicală
Marea schimbare a avut loc în 2003, odată cu lansarea magazinului de muzică iTunes. La un preț de 99 de cenți per melodie, Apple a vândut un milion de cântece în prima lună și peste 50 de milioane în primul an. Astfel, compania condusă de Steve Jobs a revitalizat industria muzicală, introducând primul sistem cu adevărat eficient și atrăgător prin care să poată fi cumpărat un produs online. Dar, mai important, acesta a fost primul pas spre a-i învăța pe utilizatorii obișnuiți de internet să plătească pentru mass-media online.
Dezvoltarea iTunes și a magazinelor de muzică a reprezentat începutul pentru mass-media online contra-cost.
Zece ani mai târziu, iTunes avea peste 25 de miliarde de cântece vândute și recent a celebrat aplicația cu numărul 50 de miliarde vândută. Alte companii, precum Amazon, au vândut milioane de bunuri fizice, după care și-au creat adevărate baze de date formate din proprietarii cardurilor de credit. Între timp, avem exemplul Netflix, care s-a transformat dintr-un serviciu de DVD-uri prin poștă, într-o rețea uriașă de video-uri, la care s-au abonat peste 30 de milioane de utilizatori. Platforma Steam, văzută odată ca o bătaie de cap de către comunitățile de jucători online, a devenit rapid o destinație de încredere pentru cei care vor să-și achiziționeze jocuri – digitale sau de alte feluri -, cu peste 54 de milioane de conturi active.
Plată pentru informații
Chiar și mijloacele de comunicare în masă, cele mai greu lovite de sindromul “totul e gratis” se află într-o tendință de schimbare. Taxele pentru conținut, văzute odată ca mișcări suicidale pentru canalele de știri, s-au dovedit eficiente pentru organizațiile mari. Acum, 1.380 de cotidiene din peste 450 de țări au în plan să perceapă taxe pentru vizualizarea conținutului.
Potrivit unui raport din 2010, 82% dintre cei 11.000 de respondenți au declarat că și-ar abandona publicația favorită, dacă ar percepe taxe pentru conținut. În 2012, procentul acestora a scăzut la 52.
În prezent, doar 20% dintre utilizatori plătesc pentru a citi știrile de pe internet, dar acest procent este în creștere.
Și românii încep să plătească
Site-ul Voyo.ro, unde utilizatorii pot urmări filme, seriale și emisiuni ale trustului Pro, avea la sfârștitul lunii martie 39.100 de abonați în România. Și trustul Intact are succes cu platforma. La doar câteva zile de la lansare, Antena Play număra peste 60.000 de abonați.
Bratu Iulian – dcnews.ro