Fondată la 1 septembrie 1949 și destinată producției de utilaj electrotehnic greu,numele ‘Electroputere’ este legat de realizarea sistemului energetic românesc și modernizarea sistemului feroviar și urban. Primele transformatoare de forță au fost realizate în concepție proprie începând cu anul 1951, producția de transformatoare dezvoltându-se atât prin creșterea puterii nominale, cât și prin folosirea de materiale noi pentru miezuri magnetice.
În perioada 1960-1965 se diversifică producția și se achiziționează licența ELIN Austria pentru autotransformatorul de 200 MVA și licența ASEA Suedia pentru transformatorul locomotivei electrice.
Etapa 1965-1975 este caracterizată prin reorganizarea fabricației de transformatoare, construcții de noi hale de fabricație și realizarea cu forțe proprii a transformatoarelor de 400kV și de 400MVA.
Primul transformator de 440MVA a fost construit în 1987 pentru Centrala Nucleară Cernavodă, cel mai mare transformator livrat în România. Laboratoarele de încercări cunosc, de asemenea, o însemnată dezvoltare, asigurând o diversificare a producției de transformatoare necesară atât în țară cât și la export, pentru care se realizează toate probele de încercare.
În perioada 1949-1960 au fost produse locomotive electrice de mină și de tramvaie, iar din 1960 s-a trecut la fabricația de Locomotive Diesel Electrice fabricate timp de 15 ani sub licenta BBC Elveția și a locomotivelor electrice de 4100 kW sub licența ASEA Suedia, după care au fost integrate complet și au căpătat eticheta “fabricat în România”. După anul 1989, activitatea fabricii de locomotive a fost axată pe modernizarea și reparația capitală a locomotivelor tip LDE 2100 CP și a locomotivelor electrice de 5100 kW.
Fabricația de mașini electrice rotative a început în anul 1950, asimilându-se peste 400 de tipuri de mașini electrice. Pe baza cercetării proprii, cât și a introducerii în fabricație a unor licențe de la BBC și ASEA, în perioada 1965-1970 s-a extins clasa de izolație ‘F’ la întreaga fabricație, Electroputere fiind printre primele firme din Europa în acest domeniu. În perioada 1980-1985 s-au asimilat și executat, pe bază de licență GENERAL ELECTRIC Canada și ANSALDO Italia, motoare electrice pentru centrale nucleare, conferind fabricației de mașini electrice rotative un plus de tehnicitate.
Datorită unui însemnat volum de investiții, cooperării cu firme de prestigiu din Elveția, Suedia, Franța, Germania și Italia, precum și a eforturilor unui mare număr de specialiști, marca ELECTROPUTERE a devenit cunoscută în peste 100 de țări de pe toate meridianele globului.
Din 1991, s-a constituit în societate pe acțiuni și a intrat într-un proces de restructurare care a constat, în cea mai mare parte, în concedieri masive de personal. După mai multe încercări eșuate, ELECTROPUTERE a fost privatizată în luna noiembrie 2007, pachetul majoritar de acțiuni de 86,28% fiind cumpărat de la statul român de firma saudită Al-Arrab Contracting Company Limited cu 2,34 milioane euro. Chiar dacă la cumpărare reprezentanții firmei saudite au anunțat că nu vor vinde terenul, ci vor dezvolta activitatea fabricii, la sfârșitul anului 2011 au vândut dezvoltatorului imobiliar K&S Developments circa 12 hectare de teren din curtea societății cu un preț vehiculat de 30 milioane euro, unde a fost ridicat un mall care poartă numele de ElectroputereParc.
De peste 10 ani la Electroputere Craiova a fost sistată producția de locomotive,singurele fabrici care mai funcționează acum în Electroputere fiind Fabrica de Mașini Electrice Rotative (MER) și Trafo—Fabrica de transformatoare de mari puteri produse pentru sistemele energetice din diverse țări, în special din zona balcanică și Orientul Apropiat.
Electroputere Craiova a vândut în 2012 fabrica de locomotive Grupului Grampet, care în același an a cumpărat și fabrica de reparații locomotive Reloc SA din Craiova, aflată vizavi de Electroputere. Pe 20 mai a.c., noua firmă Electroputere VFU-Reloc Craiova a prezentat presei o locomotivă Diesel de 1250 CP, proiectată și realizată la Craiova, în parteneriat cu corporația americană Caterpillar. Conducerea firmei a afirmat că aceasta este prima locomotivă românească după 24 de ani.
”La Electroputere Craiova nu s-a reușit o restructurare eficientă. Și aceasta este situația marii majorității a societăților românești din această industrie care au funcționat înainte de 1989. Prima greșeală care s-a făcut a fost imediat după evenimentele din 1989când angajații, în baza părților sociale pe care le dețineau, și-au cerut banii înapoi. Aceste sume, care reprezentau părțile sociale și care erau banii depuși de salariații întreprinderii, au trebuit să ni-i dea, ceea ce a însemnat practic o decapitalizare acută a societății tocmai în momentul în care România intra în cea mai abruptă inflație din epoca modernă.
Și exact când aveau nevoie de mai mulți bani, nu au mai avut. Noi plătiserăm mulți ani la rând părți sociale și au fost cam două-trei salarii pentru fiecare angajat. Și vă dați seama ce înseamnă să dai două-trei salarii o dată la 12.500 de angajați. Și pe fondul lipsei lichidităților, a scăderii continue a portofoliului de comenzi, a lipsei de pregătire pe marketing, a presiunii sindicatelor care se opuneau unei restructurări radicale, a unor contracte partinice încheiate de membrii managementului, Electroputere a ajuns o societate neprofitabilă cu mari datorii la stat’, a declarat Eugen Georgescu, fostul președinte al Asociației Salariaților din Electroputere.
Georgescu a mai afirmat că la Electroputere Craiova era nevoie de măsuri drastice de reducere a cheltuielilor, însă s-a ‘dus trai pe vătrai” și s-a intrat ”într-o cascadă de datorii’.
”Comenzi nu erau, performanță nu se făcea, sindicatele au început să dicteze, iar directorii, care își făceau micile lor afaceri, ca să nu fie schimbați din funcții s-au apucat să pactizeze cu sindicatele care au negociat întotdeauna pentru ei. Și așa a ajuns Electroputere în incapacitate de a se susține. Dacă a mai trăit cât a mai trăit, a fost datorită produselor care mai erau căutate, pentru că unele dintre produse nu aveau nevoie de nu știu ce tehnologie avansată. De exemplu, transformatoarele sunt aceleași cu mici modificări, motiv pentru care au rezistat și rezistă și acum, însă unde se simțea nevoia de tehnologie, de licențe, lucrurile nu au mai mers.
Cine a lucrat în proiectare știe că noi făceam o readaptare a produsului la condițiile existente. La locomotive, după licențele cumpărate, s-au făcut mai multe variante care erau adaptate. Portofoliul unei societăți este format din conturi, din produse, din politica de management și din licențe și mărci înregistrate. Toate astea au dispărut. Electroputere nu și-a înregistrat mărcile, iar băieții deștepți au pus mâna pe ele. Iar cine înregistrează mărcile vine să îți ceară bani ca să le poți folosi ulterior’, a mai spus Eugen Georgescu.
Și dacă Electroputere era considerată o comunitate, acum acest nume mai este inscripționat în curtea fostei fabrici doar alături de cuvântul mall, adică ElectroputereMall.
‘Electroputere s-a numit citadela electrotehnicii românești, era Centrala Industriei de Mașini și Aparate Electrice — CIMAE. Electroputere era o comunitate. Intrau zilnic pe poarta fabricii 12.500 de oameni. Aveam policlinică, aveam spital. Acum numele Electroputere mai apare doar alături de cuvântul mall. Nu știu câți oameni merg zilnic la acel mall și dacă o avea 1.000 de angajați.
În Craiova hipermarketurile au devenit, după 24 de ani de economie de piață, principalii angajatori cărora mii de șomeri le trimit CV-urile imediat ce află că se mai deschide un magazin. Nu știu cine va mai merge să cumpere. Probabil că fac parte din ultima generație care a văzut cu adevărat industria românească, cum se fabrică un transformator, o locomotivă, un motor electric’, a mai spus Eugen Georgescu, fostul președinte al Asociației Salariaților din Electroputere. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
Sursa: Financiarul