Șeful SRI, Eduard Helvig, a participat sâmbătă la Salonul internațional de carte – Bookfest 2015, înlăturând orice urmă de dubiu cu privire la monitorizarea procurorilor și judecătorilor, pe care serviciul o practică în mod nelegal, cu complicitatea tacită a Președinției și Parlamentului. Nu de alta, dar nici prin Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, nici prin Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, serviciul pe care-l conduce liberalul nu deține astfel de competențe, așa cum am demonstrat în articolul „SRI – vulnerabilitate a statului de drept” publicat în ediția din 22 mai anul curent.
Cuvântarea directorului SRI de la Bookfest, cu ocazia lansării „Monografia SRI – 25 de ani”, nu constituie un simplu gest neinspirat al lui Helvig, ci un răspuns clar adresat celor mai importante asociații de magistrați, care au cerut explicații în urma declarațiilor scandaloase lansate în mass media de generalul Dumitru Dumbravă, șeful departamentului juridic al SRI. Acesta a recunoscut, cu subiect și predicat, că „dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.
Cui îi pasă de statul de drept?
Asociația Magistraților, Uniunea Națională a Judecătorilor și Asociația Procurorilor din România s-au adresat săptămâna trecută Comisiei parlamentare de control asupra activității SRI, solicitând o poziție oficială cu privire la declarațiile scandaloase ale generalului Dumbravă, care a executat în realitate o misiune comandată și controlată de unii șefi ai săi. Și anume, aceea de-a atrage atenția opiniei publice, dar mai ales parlamentarilor și guvernanților, că serviciului puțin îi pasă de statul de drept, conducându-se după propriile reguli gestionate de interese total potrivnice acestuia. Deoarece SRI, nu numai că n-are dreptul legal de-a combate corupția, pentru simplul motiv că acest flagel n-are nicio legătură cu siguranța națională, dar nici nu poate efectua acte și fapte de urmărire penală. Și iată că, totuși, o face, cu de la sine putere, întocmind încă de pe vremea PNA rechizitorii, după cum ne-a asigurat generalul citat anterior.
Magistrații monitorizați fără drept
Ca să nu mai existe niciun fel de dubii cu privire la acest derapaj de la democrație – ceea ce se concretizează printr-o grea lovitură sub centură dată statului de drept – directorul Eduard Helvig a punctat magistral problema, recunoscând imixtiunea serviciului și monitorizarea fără drept a puterii judecătorești din România. Desigur că, cu toate că era secondat la lansarea de carte de adjunctul Florian Coldea – îmbrăcat civil precum un dandy, cu un sacou malagambist în carouri -, acesta nu l-a tras de mânecă pe șeful său că divulgă secrete de serviciu de cel mai mare interes. Și nici foștii directori Virgil Măgureanu ori George Maior ce i-au stat, de asemenea, alături, nu i-au șoptit că tocmai a demascat public imixtiunea nelegală a SRI în treburile Justiției, ca omul s-o poate drege cumva în ceasul al doisprezecelea.
Din gafă-n gafă
Dar gafele micuțului Helvig nu s-au oprit aici. Directorașul a susținut că „SRI lucrează bine, dar din păcate are momente în care comunică prost. Dacă la acea afirmație (este vorba despre declarația generalului Dumitru Dumbravă, ordonată de capii serviciului și citată anterior – n.n.) ar fi fost pusă o virgulă, după care s-ar fi spus în <<în limitele legilor și competențelor stabilite pentru SRI>>, această discuție nu exista”. Păi, dom’ director, ar cam fi cazul ca să înțelegeți, până la urmă, că cuvintele de după virgulă n-ar fi constituit decât o nouă minciună sfruntată, dacă ar fi fost rostite de omul pus s-o facă. Din simplul motiv că SRI nu are astfel de competențe legale, ce să ne mai tot ascundem după vorbe… În nicio lege despre care se spune că ar guverna statul de drept nu se amintește nimic despre faptul că serviciul ar trebui să se ocupe de corupție, din simplul motiv că siguranța națională vizează cu totul altceva. Atunci, despre ce mama dracu’ vorbim?
Lui Helvig i-a ieșit porumbelul
La nici o oră mai târziu, la Bookfest a fost prezent și președintele Klaus Iohannis, care și-a lansat o nouă carte – n-am reținut cum se numește, fiind prezenți acolo – alături de delicata sa soție. Cele două alaiuri nu s-au întâlnit, dar în mod normal neamțul ar fi trebuit să fie informat de numeroșii săi consilieri în legătură cu porumbelul care tocmai i-a ieșit pe gură colegului de partid Helvig, care n-a prea înțeles în ce ape se scaldă serviciul pe care, chipurile, l-ar conduce.
Pentru cei care au trăit sub regimul comunist și au cunoscut atrocitățile Securității, dar și pentru cei care au criticat vehement, încă de la înființare, constituirea SRI pe aceeași structură și cu aceeași oameni, aniversarea a 25 de ani de la înființarea acestei instituții, cu surle și trâmbițe, prin lansarea încă unei cărți albe cum au mai fost, nu poate fi considerată decât de prost gust, ca să nu spunem o monstruozitate, ce frizează ridicolul, dacă nu mai mult. Cu scuzele de rigoare, dacă este cazul, care ar fi bine să fie interpretate și ca un autodenunț, în situația în care cineva ar lua în calcul defăimarea instituției, cu ignorarea libertății cuvântului.
Autor: Dan Coste
Sursa: Ziua News