Planul de implantare cu microcipuri a soldatilor americani a fost detaliat recent intr-un articol semnat de Kate Knibbs….
Armata Statelor Unite intentioneaza sa implanteze soldatii cu dispozitive medicale care sa-i faca pe acestia mai putin vulnerabili la boli. Agentia militara DARPA (aprox.: Agentia de dezvoltare a proiectelor de cercetare avansata ale apararii) a facut publica existenta planurilor de creare a unor nanosenzori capabili sa monitorizeze sanatatea soldatilor pe campul de lupta si sa avertizeze medicii in legatura cu potentialele lor probleme de sanatate.
Aceste „avansuri tehnologice” sunt promovate de obicei intr-un asemenea mod incat cetateanului de rand sa-i fie greu sa se revolte impotriva lor. La urma urmei cine ar fi impotriva protectiei vietii si sanatatii soldatilor?
Insa exista o vorba care spune ca drumul catre iad e pavat cu intentii bune. Se pare ca cercetatorii de la Universitatea Stanford dezvolta o tehnologie similara destinata marelui public.
Nanotehnologia continua sa-si faca loc si in domeniul medical. Cercetatorii de la Universitatea Stanford au conceput niste monitoare robotice minuscule care pot diagnostica boli, monitoriza semnele vitale si chiar elibera medicamente in circulatia sanguina, similare cu cele pe care intentioneaza sa le realizeze armata. Deocamdata nu exista o conexiune intre cele doua proiecte, insa similaritatea scopurilor lor sugereaza faptul ca armata ar putea beneficia de pe urma colaborarii cu oamenii de stiinta de varf ai acestei universitati.
Se pune deci intrebarea, ati lasa sa vi se implanteze un microcip daca acesta ar avea rolul de a va mentine sanatosi?
Pe masura ce acest tip de tehnologie se raspandeste, oamenii vor fi indemnati sa nu „rateze” ocazia de a beneficia de avantajele pe care aceasta le aduce.
Implanturile se fac deocamdata pe baza de voluntariat. Un mare numar de americani le-au acceptat deja si se asteapta ca acest numar sa creasca substantial in urmatorii ani.
Intr-un articol recent publicat pe situl WND (WorldNetDaily), a fost reprodusa o parte a declaratiei expertei pe probleme de protectie a vietii private, Katherine Albrecht, in legatura cu modul in care acceptarea din ce in ce mai larga a cipurilor implantabile se va face mai intai pe baza de voluntariat.
„Guvernul n-o sa vina niciodata sa spuna cuiva sub amenintarea armei „O sa ti se implanteze un cip cu ajutorul caruia vei fi urmarit” a spus Katherine Albrecht, care impreuna cu Liz McIntyre a publicat o carte intitulata „Spychips”, in care se atrage atentia asupra amenintarii pe care identificarea prin radio-frecventa o reprezinta la adresa vietii private.
„Aceasta se va face intotdeauna treptat, in etape. Daca se va implanta cuiva un microcip si acela nu va fi urmariti… ceilalti vor vedea si vor zice: „fii serios… e in regula”, a spus ea, „ Va fi interesant de vazut incotro ne indreptam”.
Pe masura ce tehnologia se raspandeste va deveni din ce in ce mai usor pentru diverse institutii sa inceapa sa le impuna angajatilor.
Ce s-ar intampla daca, spre exemplu, intr-o zi patronul iti va cere sa-ti implantezi un cip pe motive de securitate?
Ce s-ar intampla daca intr-o zi banca iti va cere sa-ti implantezi un cip ca sa ai acces la cont?
Sa nu va imaginati ca acest lucru este imposibil.
In toata lumea s-a creat o adevarata obsesie a securizarii identitatii.
Iata spre exemplu ce se intampla in India, potrivit organizatiei Electronic Frontier Foundation care supravegheaza respectarea drepturilor omului in spatiul digital,….
In India se depun eforturi masive pentru colectarea datelor biometrice al fiecaruia din cei 1.2 miliarde de cetateni ai ei. Acest plan incredibil, supranumit de catre jurnalul Economic Times „mama tuturor proiectelor de guvernare electronica” a starnit controverse in India si in lume, producand ingrijorare in ce priveste respectarea confidentialitatii si a securitatii datelor personale.
Planul se desfasoara in continuare intr-un ritm alert sub auspiciile Registrului National al Populatiei (NPR) si al programului de implementare a Identitatii Unice (UID), care sunt initiative separate ale guvernului dar care au ca scop comun integrarea tuturor datelor colectate in cea mai mare baza de date biometrice din lume. Dupa inscriere, cetatenii primesc un card de identitate cu cip care contine un numar unic (Unic ID) de 12 cifre. Deasemeni cetatenii care nu au actele necesare obtinerii anumitor joburi sau care nu pot avea acces la anumite servicii guvernamentale, sunt indemnati sa solicite ID-ul unic. In timp ce acest program (UID) functioneaza pe baza voluntara, inscrierea in programul NPR este obligatoriu pentru toti cetatenii.
Oare cat timp va dura pana ce si alte tari vor incepe sa-si implementeze propriile programe de identitate unica?
Ni se va spune ca astfel de programe sunt necesare pentru prevenirea furtului de identitate, pentru urmarirea criminalilor si a teroristilor, pentru eliminarea fraudelor fiscale si pentru asigurarea „securitatii nationale”.
Problema cu cardurile este ca pot fi oricand pierdute, furate sau falsificate.
Se pare ca este inevitabil ca la un moment dat guvernele sa doreasca dispozitive mai securitare decat cardurile.
Se pune deci intrebarea daca veti permite guvernului sa va injecteze o „carte de identitate” in mana atunci cand va sosi momentul.
Insa nu toate microcipurile vor fi implantabile.
Asa cum am mai scris si cu alte ocazii, anumiti oameni de stiinta lucreaza la realizarea microcipului comestibil cu ajutorul carora doctorii vor putea sa va monitorizeze sanatatea. Iata descrierea unui astfel de cip aparuta recent intr-un articol al ziarului Daily Mail….
Senzorul, care nu contine nici baterie, nici antena sau radio-transmitatoare creaza o semnatura digitala unica care este receptata si inregistrata de catre un timbru atasat pe umarul pacientului.
Acest timbru, sau plasture, care monitorizeaza deasemeni si functii ale organismului precum rata cardiaca sau temperatura, poate transmite informatia criptata telefoanelor smartphone cu blue-tooth sau calculatorului pacientului, al doctorului sau al celor insarcinati cu sanatatea pacientului.
In felul acesta atat pacientii cat si medicii pot sti cu exactitate care pilule au fost luate. Deasemenea medicii vor putea urmari daca pacientul doarme bine sau face suficient exercitiu fizic folosind informatia transmisa de catre plasture.
Ati inghiti un microcip comestibil daca acest lucru i-ar ajuta pe doctori sa va ingrijeasca mai bine?
Alti oameni vor dori sa-si implanteze cipuri pentru a fi mai usor conectati la reteaua tehnologica.
De exemplu, daca ar fi posibil, v-ati conecta creierul direct la internet? Pentru ca acest lucru nu este chiar asa de departe cum v-ati putea imagina. In cadrul unui articol aparut pe situl Science Channel, se punea urmatoarea intrebare:
Ce s-ar intampla daca ar fi posiblia conectarea prin cablu sau wireless a creierului la internet, descarcarea informatiei la viteze mari si apoi transformarea ei automata intr-o substanta chimica capabila sa fie stocata in celulele de memorie ale creierului?
Acelasi articol explica ca beneficiile conectarii creierului direct la internet pot fi absolut uimitoare..
Daca s-ar putea „pompa” date direct in materia cenusie a creieruli la o viteza sa zicem de 50 mb/s – viteza maxima oferita de unul din providerii de internet – ati fi capabili sa cititi o carte de 500 de pagini in mai putin de doua zecimi de secunda.
Dar n-ar fi conectarea creierului la internet deasemeni extrem de periculoasa?
N-ar putea cineva sa va descarce virusi direct in creier?
N-ar putea cineva sa gaseasca o metoda de a va controla creierul de la distanta?
Noile tehnologii aduc intotdeauna pericole noi.
Se insista mereu asupra „beneficiilor” cipurilor implantabile dar numai rar este informat publicul asupra posibilelor pericole.
In momentul de fata exista milioane de caini si pisici care au fost injectati cu microcipuri. De fapt in anumite orase din America se urmareste impunerea obligativitatii microciparii animalelor de companie. Ni se spune ca in felul acesta sunt mult mai usor de gasit si inapoiati proprietarilor atunci cand se pierd.
Peste tot in America, mii de persoane in varsta care sufera de Alzheimer sunt injectate cu microcipuri. Ni se spune ca in in felul acesta este mult mai usor sa fie gasiti atunci cand se ratacesc.
Dar care sunt pericolele?
Ce s-ar intampla daca un guvern totalitar ar impune tuturor cetatenilor sa-si stocheze datele personale intr-un cip care sa le fie apoi implantat?
Cu siguranta ar fi mult mai usor pentru un guvern Big Brother sa supravegheze, sa monitorizeze si sa urmareasca pe fiecare.
Si va deveni aproape imposibil sa duci o viata normala fara a avea un implant.
Ce-ar fi daca nu ti-ai putea deschide un cont de banca fara sa ai un microcip?
Ce-ar fi daca n-ai putea merge la cumparaturi fara microcip?
Dar daca n-ai putea sa te angajezi fara microcip?
Ce-ar fi daca n-ai putea sa faci nici o tranzactie financiara fara microcip?
Cum ai trai?
Bineinteles, cei mai multi dintre oameni ar fi foarte tentati sa accepte microcipul pentru a putea asigura traiul familiilor lor si a duce o viata normala.
Cei care s-ar razvrati si ar refuza microcipul ar fi ostracizati si considerati inamici ai statului. Ar fi vanati si bagati la inchisoare.
Sa nu credeti ca acest scenariu este imposibil.
Ganditi-va numai cat de mult s-a schimbat societatea noastra in ultimii ani. Se transforma din ce in ce mai mult intr-o imensa inchisoare.
Va veni un moment in care tehnologia cipurilor implantabile va fi folosita in scopuri josnice.
Ce veti face atunci?