Există boli și boli. Unele sezoniere, altele permnente. Unele cu care poți trăi 100 de ani, altele care-ți rezolvă socotelile cu lumea asta într-o secundă. Nici nu știi pe care să o preferi, dintre toate, la o adică.
De acest 1 Mai am primit, pe pielea mea, o lecție medicală aplicabilă întregii națiuni: lecția bolii de azi a României, lecția dezbinării ca armă de distrugere în masă.
Principala concluzie pe care am tras-o după această lecție este că nu se mai poate vorbi despre dezbinarea națională ca despre o simplă boală. Căci a devenit o molimă. Generată de un drog excitant, de o amfetamină produsă, iresponsabil, în inalte laboratoare politice.
Nu sunt o persoană sociabilă. Mă simt bine la biroul meu, cu calculatorul meu în față, alături de câteva persoane dragi, până în zece (le-am numărat acum, la repezeală), care înseamnă foarte mult pentru mine, dacă nu totul.
Rareori (și din pure obligații convenționale) particip la sindrofii mai largi, dar și atunci cu mofturi și după ceva luptă de convingere dusă de soția mea.
Am câțiva prieteni alături de care mă simt bine dar cu care mă văd rar.Cred că asta este rețeta perfectă pentru a nu lăsa microbul dezbinării să se infiltreze și aici.
Am acceptat, deci, de acest 1 Mai, să dau curs unei invitatii (mai vechi) din partea unor amici (mai vechi) cu care, acum ceva ani, am petrecut câteva zile agreabile de concediu undeva în străinătate. Sunt persoane plăcute, educate, el general pensionar, ea medic într-o multinațională.
Ne-am dus să-i vizităm la casa lor de vacanță, eu unul (dar sunt sigur că și soția mea) cu un sincer sentiment pozitiv, de sărbătoare a unei revederi promițătoare.
Nu știam, din amintiri, ca ei să gândească politic diferit de mine. Cu toate acestea, ca mai mereu când ies din bârlog pentru socializare, mi-am impus să nu mă las antrenat în discuții care ar putea să degenereze în conflicte de opinie. Nu de alta, dar, după ce că astfel de „petreceri” sunt atât de rare, ar fi păcat să le otrăvim cu pasiunile noastre contradictorii.
N-a fost să fie!
Am plecat de la ei jignit, umilit, făcut „prost” la propriu.
Temele cu care m-au făcut să-mi dau pe față prostia au fost, în principal, două:
- protocoalele secrete semnate de SRI cu diverse instituții de forță sunt foarte bune, cine nu a furat și nu are nimic de ascuns nu are de ce să se teamă de ele și să se revolte împotriva lor;
- guvernanții actuali le-au ajutat pe Bica și pe Udrea să fugă din țară. De-asta nu poate justiția din România să-și facă treaba, de-asta a ajuns corupția din România brend de țară.
Nici acum nu-mi revin deși acest blog mă tot antrenează de 10 ani să rezist la tot felul de agresiuni.
Ce a putut să facă din niște oameni normali o propagandă axată pe exploatarea urii și a nevoii de defulare. Căci orice persoană are nemulțumiri și simte nevoia unui „loc de dat cu capul”. Dar, într-o lume cu judecată sănătoasă, acestea nemulțumiri nu ar trebui să fie direcționate tendențios (aș zice, chiar, criminal), spre ținte false, alese din motive strict politice și date, spre sfâșiat, unei furii abil manipulate.
Desigur că nu voi ceda ispitei de a răspunde cu aceeași monedă foștilor mei amici. În definitiv sunt atâtea lucruri de care ne despărțim, în fiecare moment, definitiv. Acesta va fi încă unul dintre ele.
Ceea ce nu-mi dă pace este însă virulența la care a ajuns dezbinarea națională ca molimă.
Dacă niște oameni educați, umblați, care cunosc greutatea autocontrolului și diferența pe care acesta ar trebui să o marcheze în relaționarea cu semenii, sunt aduși de o propagandă ticăloasă în jenanta situatie (jenantă mai ales pentru ei înșiși) ca la ei în casă să-și facă musafirii proști pentru că nu gândesc la fel ca ei, înseamnă că nu suntem departe de a ne tăia, în curând, și gâtlejurile unii altora.
Când s-a instaurat, după război, regimul comunist în România, principala armă folosită de către comisarii sovietici pentru a distruge rezistența românilor a fost dezbinarea totală a acestora. Chiaburii, burghezo – moșierimea, exploatatorii au fost transformați în ținte vii împotriva cărora a fost azmuțită clasa muncitoare. Această dezbinare ne-a costat o jumătate de secol de comunism și securism.
Acum, mai grav decât atunci, dezbinarea românilor este coordonată și instrumentată chiar de români. România se distruge din interior!
Cine, însă, să-și bată capul cu fleacuri.
Bica și Udrea au fost ajutate de PSD să fugă în Costa Rica. Iată noua direcție de atac.
Sursa: Contele de Saint Germain