Cel mai vocal dintre cei trei a fost Alin Goga, directorul adjunct de investiţii din cadrul Direcţiei Drumuri şi Poduri Craiova. Acesta a atras atenţia asupra problemelor grave de la viaductul Aciliu, de pe tronsonul de autostradă Sibiu-Orăştie, pus în funcţiune de câteva luni, dar şi asupra modului cum s-a construit Transalpina. Potrivit acestuia, pericolul de pe autostradă a fost neglijat pentru că studiul de fezabilitate pentru A1 Orăştie-Sibiu Lot 3 nu a inclus şi un studiu geotehnic, ci doar referinţe la existenţa unor probleme de teren, care ar fi urmat să fie analizate geotehnic abia în faza de proiectare. Tot pe acest tronson, în asfaltul turnat de firmele italieneşti Salini Impregilo şi Collini Lavori au apărut fisuri în măsură să pună în pericol traficul rutier. Goga a spus că au fost emise peste 300 de note de neconformitate iar în prezent, „nu există rezolvare tehnică” şi trebuie scos tot ce e acolo. „O rezolvare tehnică ne costă 250 de milioane de euro.
Tot ce am plătit trebuie scos afară şi să construim, din nou, de la zero. Planurile de alunecare sunt atât de avansate şi, ce este cel mai grav, este că noi am avut rapoarte comandate de CNADNR, de constructor care ne-au spus şi am ştiut raportul doamnei Sanda Manea, profesor la Universitatea de Construcţii Bucureşti, şi ne-a zis că sunt greşeli de proiectare şi de execuţie. Am ştiut din decembrie, anul trecut, şi noi am plătit autostrada integral, în condiţiile în care noi am ştiut că lucrurile sunt făcute greşit. Aceste 300 de note de neconformitate au fost făcute de firma CONSITRANS – consultant pe lucrare. Nu firma asta era inginerul. Era consultant şi ăla spune «vezi că nu sunt în reguă». Noi le-am ascuns, l-am dat pe ăla afară şi am pus nişte salariaţi de-ai noştri. CONSITRANS a câştigat în tribunal şi trebuie să le dăm şi zece milioane de lei.
Punem nişte salariaţi şi oricât de bine intenţionaţi ar vrea să fie, nu au experienţa de şantier pentru că sunt oameni care au stat mai mult la birouri şi ei depind de un director. Specialiştii care au verificat calitatea tehnică a construcţiilor le-a luat o zi să spună că e în regulă, a declarat Alin Goga. El a spus că autostrada trebuie închisă. Pentru cele declarate mai sus a fost suspendat, însă traficul va fi oprit complet începând de pe 7 septembrie, fiind prima autostradă din România închisă pentru reparaţii.
Poziţia CNADNR legată de cazul Goga a fost fără echivoc: „Având în vedere că domnul Alin Goga a afirmat că a participat la o şedinţă CTE unde a constatat că «tratăm lucrurile cu superficialitate», că referitor la autostrada Orăştie – Sibiu «nu există rezolvare tehnică în»acest moment, că «s-a făcut o chetă de 250 de mii euro», că «noi suntem cei mai inteligenţi şi cei mai buni, pe unde am ales să construim? Exact pe unde este cel mai prost», că «angajaţii CNADNR vin de acasă cu casa de marcat, scot din priză casa CNADNR-ului şi pleacă acasă cu 8-9.000 ron pe tură», comisia de cercetare disciplinară a solicitat salariatului ca în data de 28.08.2015 să se prezinte la comisie în vederea probării celor afirmate”.
Goga a mai atras atenţia în trecut şi asupra proiectului Transalpina. Azi sunt pe rol două dosare penale, două anchete guvernamentale, doi miniştri sunt vizaţi, 300 de milioane de euro înghiţiţi de un drum montan care încă nu e gata. În aprilie 2008, Compania a scos la licitaţie proiectul pentru modernizarea Transalpina. Romstrade, firma lui Nelu Iordache, a câştigat contractul în valoare de 345,4 milioane de euro. Romstrade a intrat în insolvenţă, Iordache a trecut o vreme prin puşcărie din pricina unor probleme de corupţie.
Un alt salariat al CNADNR a ieşit în public cu dezvăluiri. “Furi, eşti promovat! Nu furi, eşti băgat la capac. Aşa stau lucrurile la CNADNR”, a spus Claudiu Ţuţulan, şef de tură la ACI Bechet, Direcţia de Drumuri Craiova, într-o intervenţie la TVR. Acesta a dat exemplu Transalpina, unde, susţine el, elementele de siguranţă nu sunt montate de cine trebuie, adică de muncitori calificaţi de la firmele de specialitate. “Vine omul nostru la district şi face sudură la parapet. Cine îi dă siguranţă participantului la trafic? Asta e marea problemă. E un proces-verbal cu o comisie, eu nu am semnat în ea. Atunci cine e răspunzător, asta îl întreb eu pe domnul Neaga? S-a dus mai repede să taie panglica. Avizul se dă o firmă, se ţine o licitaţie, o firmă autorizată în lucrări de siguranţă a circulaţiei. În condiţiile în care noi facem ca totul să dea bine în zonă pentru oamenii care au interes – cu pensiuni, din mediul politic – atunci e o mare problemă. I-am spus şi directorului regional: domnule, nu e siguranţă, nu putem să facem aşa, să trimitem oamenii către moarte! Ăsta e adevărul, nu trebuie să ascundem adevărul sub preş!”, a declarat Claudiu Ţuţulan.
În trecut, Ţuţulan a făcut parte şi dintr-una dintre comisiile de control, iar în 2013 a sesizat DIICOT cu privire la faptul că în Oltenia sunt 2.246 de obiective ai căror patroni nu cotizează la bugetul de stat. Tot el a adus în discuţie şi lipsa cântarelor la Calafat, spunând că în 2013 când a fost inaugurat podul peste Dunăre, CNADNR nu ar fi vrut să fie acolo un cântar care să stabilească greutatea încărcăturii camioanelor care trec prin vamă şi să le taxeze conform legii.
Despre cântare şi nu numai a vorbit şi Liviu Costache, fost director general al CNADNR, dar ajuns în funcţia de director comercial. “Pe cântare nu se întâmplă lucruri foarte bune. În sensul că un camion, când intră în ţară, trebuie să se încadreze la 40 de tone. Nu greutatea totală, ci greutatea pe axe e problema. Când se depăşeşte, se plăteşte o amendă de 30 de mii de RON. Aici intervenea lucrătorul CNADNR care începea prin diverse tertipuri să îl oblige pe şofer să îi dea şpagă. Dacă erau depăşiri reale, atunci îi spunea ‘vezi că ai de plătit amenda’ şi de cât să plătească amenda punea banul jos sau îl forţa (şoferii nu prea ştiu legea, care e limita admisă pentru depăşire) şi îl speria şi oamenii dădeau şpagă”, a declarat Costache, fost director general al CNADNR.
Pe vremea cât era şef la Companie, aceste lucruri îi erau străine lui Costache. Avea să afle despre ele când a ajuns director comercial. “Când am lucrat ca director general în CNADNR, nu aveam cunoştinţă de tot ce se întâmpla, dar când am venit pe funcţia de director comercial, am văzut că sunt câteva familii, care sunt de mult timp în CNADNR, şi care se înfruptă bine mersi din bani. Pe total ţară CNADNR are 6.000 de angajaţi. Cam opt la sută din angajaţii CNADNR Central sunt ingineri contructori, restul sunt econimişti, jurişti, relaţii publice. Salariile sunt unele foarte mari, depinde. Cele ale directorilor şi directorilor generali au şi sporuri care se iau pentru fondurile europene”, a mai spus Costache.
CNADNR evaporă anual milioane de euro din cauza unei structuri deficitare a managementului, a corupţiei, a lipsei de transperenţă şi a ineficienţei. S-au cheltuit peste 3,5 miliarde de euro pentru ceva mai bine de 570 de kilometri de autostradă, se pierd bani europeni pentru că se întârzie lucrări, se fac şi se refac studii de fezabilitate pentru tronsoane de autostrăzi care sunt programate pentru construcţii după 2020. CNADNR este un intermediar între buget şi constructori, o vacă de muls pentru neamuri, prieteni şi tot felul de şmecheri care au relaţii cu directori din Companie. Investiţiile sunt de ordinul miliardelor de lei, iar rezultatele lipsesc cu desăvârşire. Niciun ministru care s-a perindat la conducerea Ministerului Transporturilor, fie că a fost Relu Fenechiu, Ramona Mănescu, Ludovic Orban, Ioan Rus sau Iulian Matache, nu a reuşit să scoată de pe linia dezastrului Compania, care continuă să înghită bani
publici fără nicio oprelişte.
Din 2008 şi până azi s-au deschis circulaţiei 420 de kilometri de autostradă. CNADNR a tocat, conform ZF, 13,5 miliarde de euro pe acestea, dar şi pe drumuri naţionale care au mari probleme, precum trei dintre ele care sunt încă de pământ. Risipă, dar şi delăsare! Un exemplu îl constituie semnalul de alarmă pe care Asociaţia Pro Infrastructura l-a tras cu privire la absorbţia fondurilor europene. În prezent se derulează 28 de proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale cu bani europeni. 19 dintre aceste sunt gata în proporţie sub 50%, majoritatea sub 30%. Ca să se piardă fondurile europene, construcţiile trebuie încheiate până la finele anului. Slabe speranţe. În total, valoarea proiectelor care sunt gestionate de CNADNR ajunge la circa 600 milioane de euro, din care 85% sunt bani primiţi de la Bruxelles. Din cele 28, doar 4 sunt în stadiu avansat, de 60%, în timp ce 8 sunt sub 10%. Cele 19 proiecte care sunt la un stadiu de construcţie de sub 50% cumulează fonduri europene de 420 milioane de euro, bani care cu siguranţă se vor pierde.
Autor: Cosmin Pam Matei
Sursa: Cotidianul