Site icon gandeste.org

DEMOCRAȚIA REPREZENTATIVĂ NU MAI E REPREZENTATIVĂ

Un studiu recent publicat de cercetători de la Universitatea Princeton SUA demonstrează nici mai mult nici mai puțin decât că cea mai mare democrație a lumii, SUA, sunt de fapt o oligarhie. Cercetătorii concluzionează că foarte rar politicile guvernamentale americane sunt adecvate preferințelor majorității cetățenilor și de cele mai multe ori răspund unor interese speciale ale organizațiilor de lobby sau grupuri de interese.

Să ne referim puțin la ce înseamnă de fapt o oligarhie, care sunt cauzele și care sunt mecanismele prin care oligarhia reprezintă în fapt noul autoritarism.

Oligarhia, după definiția oferită de Enciclopedia Britanică, reprezintă exercitarea puterii, de regulă despotică, de către un grup restrâns de oameni, care ajung prin diverse mijloace să dețină și să folosească instrumentele  puterii în scopuri pur egoiste și corupte. Oligarhia este fără echivoc și în mod nemijlocit o consecință a distribuirii inechitabile a veniturilor în societate.

Tot recent, un foarte apreciat profesor francez la Paris School of Economics, Thomas Piketty, a elaborat o nouă teorie economică prin care încearcă să demonstreze că acumularea de capital și rentele pe care le aduce capitalul prin simpla deținere și perpetuare a avuției determină o accentuare a inegalităților sociale, deoarece ratele de creștere ale capitalului sunt mai mari decât cele de creștere a veniturilor. Deși teoria lui Piketty a generat foarte multe controverse în lumea științifică, ea nu aduce în atenția publică un adevăr necunoscut, ci doar încearcă să demonstreze cu argumente științifice ceea ce pentru oamenii simpli a devenit evident în ultimele 3-4 decenii: clasa de mijloc se erodează tot mai mult în țările dezvoltate, decalajele dintre cei mai bogați oameni și restul categoriilor sociale devin tot mai mari. În ce se transpun aceste decalaje? Deținătorii marelui capital au devenit păpușarii din spatele guvernelor și a parlamentelor naționale, ceea ce face ca în mod evident votul și simpla reprezentare a cetățenilor, care girează acele guverne sau parlamente naționale, să nu mai conteze. Cu alte cuvinte, procesele democratice legitimate prin votul universal pe care oamenii sunt îndreptățiți să și-l exercite sunt inutile. Întreaga mașinărie de vot construită în spatele și pe spezele deținătorilor capitalului (trusturi de presă, institute de sondare, sponsorizări ale campaniilor electorale, cumpărarea voturilor etc.) va aduce în confruntarea electorală finală personaje fidele cercurilor de interese care constituie oligarhia. Simpla exprimare a votului, ca și drept de reprezentare a tuturor cetățenilor în instituțiile statului devine caducă. Acest simulacru de democrație este în realitate un mod pervers de obținere a legitimității de către oligarhie. Oligarhia este în esență o formă mascată de autoritarism, în care democrația și principiile liberale sunt puse deoparte.

Situația în care a ajuns sistemul de reprezentare în SUA nu este una izolată. Am dat acest exemplu pentru că este unul elocvent în speță. Ce să mai vorbim despre state mai sărace, aflate în curs de democratizare și liberalizare, cum este și România, în care decalajele dintre deținătorii de capital și restul populației sunt și mai mari decât în țările dezvoltate, iar exercitarea puterii prin instrumentele de presiune este exclusiv la îndemâna primilor? Iată cum oligarhia odată constituită în România se folosește de toate instrumentele de manipulare, propagandă, justiție, opresiune și corupție generalizată pentru menținerea sub control a instituțiilor statului spre a deservi propriilor interese.

Consecința directă a realității demonstrate este că oamenii se îndepărtează din ce în ce mai mult de vot și de exercitarea acestui drept constituțional. În ciuda presiunilor deontologilor democrației, care insistă pe imoralitatea inacțiunii civice și a neexercitării unui drept obținut cu greu și cu multe pierderi de vieți omenești de-a lungul timpului, simplul cetățean nu își mai găsește astăzi reprezentarea de facto în vreuna din forțele politice rezultate în urma proceselor electorale. Simplul elector nu mai are astăzi niciun fel de pârghie de control, de verificare sau de sancționare a reprezentantului său ales în instituțiile democratice, ca atare funcția însăși a democrației reprezentative este perimată.

Revenind la tânăra noastră democrație, recentul proces electoral pentru europarlamentare a devenit dintr-un proces derizoriu, un eveniment marcant pentru evoluția viitoare a democrației din România. Pentru prima dată s-au creat dezbateri publice privind reprezentativitatea. Am văzut reacții diverse, unele virulente, de o parte și de alta a combatanților deontologi versus ”boicotanți”. Tinerii, în special, au înțeles că democrația reprezentativă nu îi mai reprezintă și au achiesat cel mai ușor la boicotarea votului. Ce nu au înțeles nici unii nici alții este că de fapt boicotul votului nu a fost un act îndreptat împotriva democrației, așa cum s-a reclamat (unii dintre tinerii care au boicotat votul se promovau ca anarhiști), ci pentru democrație. Deontologii au criticat boicotul ca fiind o palmă dată morților pentru libertate și drepturi. Îi contrazic pe Costi Rogozanu, Moise Guran și mulți alții care nu au înțeles deloc conținutul din mesajul de pe tricou (”mă piș pe el de vot!”) și l-au interpretat total opus. Nu votul ca și drept sau act democratic este boicotat, domnilor, ci nereprezentativitatea lui! Boicotanții au criticat votul pentru că indiferent că și-l exercită sau nu este complet irelevant, rezultatul votului nu-i mai reprezintă, oligarhia stă în picioare și se legitimează prin acest simulacru de democrație. Drept urmare, boicotanții votului vor ceva mai mult. Și unii și alții vor unul și același lucru: mai multă democrație! Este un moment culminant care trebuie marcat cum se cuvine pentru că el poate da naștere în sfârșit adevăratei lupte pentru libertate și pentru reprezentare.

Democrația nu este perfectă, de acord cu Churchill, deocamdată nu avem alt sistem mai bun, dar se creează premisele ca democrația să devină un proces real. Presiunile pe clasa politică, aka pe oligarhie, vor deveni lupte la baionetă, dacă cei care cred că pot perpetua simulacrul de democrație nu vor ceda dorințelor reale și îndreptățite ale oamenilor la o reală democrație și participare directă în decizia și în actul de guvernare.

Autor: Cristi

Sursa: Initiative pentru Romania

Exit mobile version