Prin controlul voturilor, Transparency International înțelege presiunile făcute de angajatori asupra angajaților (fie că vorbim de mediul privat sau de șefii instituțiilor de stat), implicarea liderilor politici locali sau ai reprezentanților statului la nivel local care sunt potenți financiar sau se servesc de resursele publice și presiunile asupra liderilor informali ai comunităților vulnerabile. Se adaugă aici și transportul în masă, cu autobuzele, a alegătorilor la urne.
Campania electorala ilegală a inclus apelarea alegătorilor pe telefoanele personale, plasarea de postere lângă secțiile de votare, vizite la secțiile de votare făcute de candidați.
Cât privește restul ilegalităților, ele țin de proasta organizare a Comisiei Electorale Centrale, a monitorizării votului și prezența pe listele de alegători a cetățenilor decedați sau fictivi– nu mai puțin de 1,3 milioane de ’’fantome’’ la un total de alegători de 6,9 milioane, scrie euinside.eu!
Pe lângă ’’marunțisul’’ folosit pentru cumpărarea voturilor, Institutul pentru Dezvoltarea Mediului Public din Bulgaria a arătat că 52% din banii partidelor s-au dus pentru campania în mass-media. Majoritatea banilor s-au dus către posturile private de televiziune (45% din total, adică circa 2 milioane de euro), în condițiile în care 66% din bugetele partidelor sunt subvenționate de stat. Prin urmare, cea mai mare parte a cheltuielilor pentru campania mediatică a partidelor este suportată de cetățeni, indiferent de afilierea lor politică.
Este aceasta ’’democrație de vânzare’’ cu adevărat o democrație, demnă de era digitală pe care o anunță mereu Uniunea Europeană, se întreabă site-ul euinside.eu, pe care îl vom cita in continuare.
Un fenomen nou în Bulgaria, potrivit Nova TV este că partidele au ajuns acum să cumpere și protestatarii.
Nu este de mirare că, având în vedere neregulile de la vot, de la învestirea sa, actualul guvern socialist se confruntă cu proteste care au intrat în a șaptea lor săptămână. Și nu este de mirare nici că actualul premier socialist, Plamen Oreșarski, a nominalizat la conducerea serviciilor secrete pe fiul patroanei celui mai mare trust media din țară.
Numai că mulți dintre acesti protestatari, susținuți în demersul lor antiguvernamental de însăși comisarul Viviane Reding și de comisarul bulgar Kristalina Gheorghieva, sunt plătiți de rivalii politici cu suma de 25 de leva (mai puțin de 15 euro). Asta au arătat camerele ascunse ale televiziunii naționale, care au surprins procedura de ’’cumpărare’’ aplicată de membri ai partidului naționalist ATAKA. Televiziunea Nova TV a surprins tranzacții mai ’’grele’’, care mergeau până la 40 de leva sau până la 30 de leva și o pizza. Televiziunea a reușit astfel să-și formeze un grup de 10 protestatari gata să-și aducă și copiii in stradă, pentru a fi cât mai greu de dibuit de ochii ageri ai adevăraților protestatari.
Aceasta este o imagine a Bulgariei și a fierberii politice de peste Dunăre, oferită în mod sec, cu cifre și imagini, de presa de investigație și de Transparency International. Este o imagine prezentată la scurt timp după un raport al Europol cu privire la Mafia din sudul Italiei, iar jurnaliștii bulgari nu s-au putut abține să nu facă mici comparații, plecând măcar de la contextul istoric al apariției mafiei: prezența pe termen lung a unor forțe străine printre comunități locale care nu au reușit să-și dezvolte o structură economică și industrială, motiv pentru care statul a început să fie văzut ca o entitate ostilă care taxează fără a oferi în schimb servicii. Acesta este contextul în care familiile și clanurile au oportunitatea de a se prezenta ca garanții unui mediu mai sigur decât cel oferit de un stat tot mai îndepărtat.
’’Când ai un soare fierbinte, sărăcie și ignoranța, politica se cumpăra’’, spunea Giuseppe Abate, unul dintre liderii Mafiei siciliene. Întrebarea este dacă degradarea imaginii statului în ultimele decenii și un climat continental excesiv nu creează aceleași condiții ideale unei democrații de supermarket la sud, dar și la nord de Dunăre.