Pentru ei, combatiștii adevăraților combatiști, mai ales când aceștia vin din presa activă, nu cea de cafenea, minoritatea apărată de românii naționaliști, precum Ionuț Țene – candidat la ședia Consiliului Național de Combatere a Discriminării, nu este deloc cea dorită. Iar nepotrivirea de caracter dintre publicistul naționalist, și istoric pe deasupra, și profilul impus candidatului pentru directoratul CNCD este flagrantă. E drept, primul a semnalat și semnalează discriminări fățișe, așa cum o cere fișa dosarului de candidatură pentru CNCD. Și a făcut-o prin zeci de documente și scrieri. Dar, în publicistica lui, candidatul Țene prezintă discriminarea continuă a românilor, văduviți de dreptul lor de a-și promova istoria, de a-și apăra valorile, de a avea o reală libertatate de exprimare.
Or, nu de discriminarea majorității de către trădătorii de țară sunt interesați cei din Coaliția anti-discriminare, APADOR-CH și încă vreo 17 plimbă vorbe. Care urlă în numele grupului de apărare a societății, de fapt, a privilegilor lor, combătând anumite candidaturi pentru CNCD prin, exact!, promovarea unor discriminări fățișe. A taxării, de exemplu, pe post de delict de opinie „a admirației” de care se face vinovat istoricul Țene când vorbește despre Mareșalul Antonescu…
De fapt, istoricul Ionuț Țene nu a avut dezlegarea „dânșilor”… Și nu este vorba doar de vremelnicele asociații care se înfoaie pe post de cocoși de pază ai societății, în fapt găini orbecâind după „mălai”, dar cum cineva trebuie să facă referatul de înfierare, APADOR-CH, în numele Coaliției anti-discriminare, a promovat tocmai o discriminare spunând, nu doar pe cine sprijină pentru șefia CNCD (e dreptul asociației tocmai ca dovadă a libertății de opinie!) dar făcând și note de înfierare la adresa celor ce nu au dezlegarea lor. Or, asta parcă nu mai e atât de democratic!
Iar partizanatul este cât se poate de evident pentru o „coaliție” de ONG-uri care propune candidaturile dorite dar solicită respingerea celor venite „din afara”, fără a se întreba dacă partea a doua a acțiunii lor nu este carecumva, nu doar lobby pe lângă instituțiile statului, ci trafic de influență, poate chiar șantaj, pentru a impune doar anumite personaje?! Mai ales că Raportul lor e trântit fix în moalele capului decizional al alesului țării: parlamentarul. Care o fi dormind pe el, dar parcă nici așa „groggy” nu e!
Și aproape că nici nu mai contează numele acestor asociații, parte a Coaliției anti-discriminare. Căci oricum au semnat doar pentru a fi și ele parte a unui program. Programul de finanțare europeană al proiectului care să ne învețe cum să nu discriminăm (promovând însă exact opusul!). Că doar nu semnau moca, nu?! Și nu contează pentru că, și dacă ar fi fost puse să semneze o decizie că pământul se învârte invers, oricum ar fi făcut-o!
Trist este că regăsim acolo cel puțin un ONG de la care aveam alte așteptări: Centrul pentru Jurnalism Independent. Păi, cum să vină o asemenea asociație să se declare împotriva prezenței unui publicist? Doar pentru că trebuie să se arate cel puțin la fel de intrigată precum cei ce au învârtit în lăturile aruncate de „combatiștii” în capul anumitor candidați. Să semneze împotriva unui publicist vinovat pentru o activitate gazetărească ce reflectă tocmai ceea ce ar trebui să promoveze CJI: independența editorială și apărarea dreptul la opinie.
Semnând însă această delațiune-raport, Centrul pentru Jurnalism Independent tocmai și-a pus apostila de propagandist paukerian. Ăla care te înhăța pentru delict de opinie. La început „opiniile” de prin scrierile literare, apoi cele de pe colțurile servețelelor uitate prin cârciumi și, în cele din urmă, la apogeul sistemului, pentru ideile, și idilele!, din notele personale uitate sub perna nevestei.
Cine sunt însă aceste asociații și cine le-a dat acordul să se maimuțărească în numele nostru în fața sistemului pentru a spune cine și când e potrivit? Au fost alese de noi odată cu parlamentarii? Nu s-au ales carecumva singure, apoi între ele, bineînțeles având un cap de pod de finanțare dinspre felurite direcții?! Cine a decis că ele ne reprezintă pe feluritele segmente de activitate? Unele de-a dreptul bazaconii.
Bunoară, ce treabă are „Contracepția Sexuală”, ca asociație, pentru a-și da cu părerea despre activitatea publicistică a unui istoric? Și de când trebuie să-și dea cineva cu părerea asupra subiectelor abordate de un gazetar? Nu este oare tocmai aceasta o discriminare, prin impunerea prezenței printre candidații la șefia CNCD a unui publicist activ? Păi, da, că ăsta gândește! De fapt, putem pune și un jurnalist, dar nu dintre cei ce scriu, ci dintre cei ce fac sluj pe la fel și fel de asociații și catedre (numai că locul gazetarului este în linia „frontului”, nu în postura de „moși Teacă”, așa cum sunt mulți dintre cei ce se laudă a fi gazetari, dar singurele lor scrieri sunt delațiunile și mulțumirile pupincuriste!).
Cârcotașii „coaliției” îi reproșează lui Ionuț Țene o „intoleranța etnică și religioasă” (de spui că e vorba de un soi de alergen, o intoleranță la lactoza ei de Coaliție anti-disciminare!). Și a propros, anti-discriminarea cui? Sau combatiștii sunt plurivalenți și se pricep la orice?
Dacă am fi indulgenți am spune că aia care au semnat ca primarii lista anti-Țene au vrut să facă pe inteligenții. Dar nu le-a ieșit. Că erau mulți și în turmă. Sau poate s-au simțit discriminați față de cei ce nu trebuie să facă pe inteligenții. Și de aia au semnat. Să-i dea cu sofismul anti-discriminării peste nasul candidatului. De fapt, al candidaților, că li s-a stricat la burtă de trei ori, pentru doi „presari” (Ionuț Țene și mihai Tociu) și un liberal (Ștefania Stoican) fără studiile juridice necesare. Să mai spună careva că nici asta nu e discriminare! Sau, de fapt, vina lui Ionuț Țene e aceea că a semnat în „Națiunea”, din paginile căreia combatiștii coalizați citează masiv în înfierarea lor către Parlamentul României?
Autor: Cezar Adonis Mihalache
Sursa: Ziarul Natiunea