Despre tranzacţia eşuată, de altfel, oficialii FMI au avut, ieri, doar cuvinte de dojană la adresa oficialilor noştri. Un asemenea regres dezamăgitor va afecta reputaţia României peste hotare, a apreciat reprezentantul FMI Guillermo Tolosa.
Oficialii Fondului Monetar consideră că ratarea privatizării va avea efecte negative în lanţ. „Acest regres va afecta perspectivele unei îmbunătăţiri rapide în sectorul feroviar şi, în sens mai larg, reputaţia României în comunitatea investitorilor”, a susţinut Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria.
Experţii Fondului vor conveni cu autorităţile un nou calendar de privatizare pentru CFR Marfă, pentru a se asigura că Guvernul va reuşi, în cele din urmă, să vândă compania. Termenul stabilit iniţial pentru finalizarea procedurilor a fost considerat o piedică.
„Trebuie să respectam termenii contractului și Hotărârea de Guvern, precum și strategia de privatizare, așa cum a fost convenită ea cu FMI. Prevede foarte clar: nu putem deroga de la termenul stabilit inițial, 15 octombrie, pentru aceasta privatizare”, spunea Ramona Mănescu, ministrul Transporturilor.
Guvernul vrea acum sa bifeze aceasta cerinţă a Fondului Monetar până în vara anului viitor. Deocamdată însă, oficialii din Transporturi nu au mişcat niciun deget. Vor să schimbe, mai întâi, comisia de privatizare, pe care o consideră vinovată de eşecul tranzacţiei cu Grup Feroviar Român. Nu a trecut încă nici pericolul contestării vechii proceduri. Patronul GFR, Gruia Stoica, nu şi-a primit încă garanţia de 10 milioane de euro pe care a depus-o pentru înscrierea la licitaţie şi ameninţă statul cu procesul dacă nu-şi recuperează banii.
Lunga listă a restanțelor
Privatizarea CFR Marfă este prima restanţă a Guvernului, dar nu singura. Autorităţile au promis Fondului Monetar că vor vinde majoritatea companiilor din subordinea Ministerului Economiei, printre care Şantierul Naval 2 Mai, combinatul Oltchim şi uzina de Avioane Craiova.
Pe lângă privatizări, Guvernul s-a angajat că va mai lista la bursă pachete minoritare de acţiuni ale companiilor energetice. Executivul s-a achitat deja de listarea societăţii Nuclearelectrica, nu mai devreme de luna trecută, iar astăzi va fi lansată şi oferta publică pentru 15% din acţiunile Romgaz.
Mai rămân pe listă Electrica, Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia, însă aceste restanţe sînt programate abia anul viitor. Nu în ultimul rând, autorităţile trebuie să fie atente şi cu datoriile mai vechi, precum şi cu deficitul bugetar. Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului nu trebuie să depăşească 14,7 miliarde de lei pe întregul an, adică 2,3% din PIB.
O țară vulnerabilă la șocuri
Pe de altă parte, experţii Fondului atrag atentia că România rămâne vulnerabilă la şocuri, din cauza restanţelor mari la împrumuturi. Potrivit FMI, România are cea mai mare rată a creditelor neperformante din regiune. Împrumuturile la care s-au înregistrat arierate mai mari de 90 de zile reprezintă 21 la sută din totalul creditelor acordate de bănci. Ungaria e următoarea în acest clasament, cu 17 la sută credite neplătite. Republica Moldova are doar 15 la sută, iar la extrema pozitivă se află Estonia, cu doar 3 la suta restanțieri.
Sursa: Digi24