Desi la prima vedere suna ca o poveste desprinsa parca din teoriile francmasonice, asociate unor grupari oculte ca Bilderberg sau Fabiana, stirea aparuta vineri pe fluxurile de presa este cat se poate de reala. Liderii celor mai puternice 20 de economii din lume, reuniti la Pittsburgh, in Statele Unite, au decis transformarea grupului in ” principalul consiliu de guvernare economica la nivel international”.
Intr-o declaratie citata de Reuters, premierul britanic Gordon Brown afirma inca de joi ca “incercam sa cream un nou sistem pentru cooperarea economica internationala”, care sa se intalneasca regulat, dupa un nou program.
Vineri, Casa Alba confirma, la nivel oficial, printr-un comunicat de presa, faptul ca “liderii din G20 au acceptat ca acest grup sa devina forumul principal pentru cooperarea lor economica pe plan international”.
Cu ce se va ocupa G20? Un raspuns il stim deja. Ultimele doua summit-uri, de la Londra si Pittsburgh, au aratat ca politica financiara globala a devenit deja una dintre atributiile sale.
La Londra, in aprilie, liderii marilor puteri au decis de comun acord sa foloseasca banii contribuabililor pentru a salva marile afaceri private aflate in pragul falimentului si au crescut rolul Fondului Monetar International, printr-o infuzie masiva de capital. FMI-ul a devenit, astfel, practic, singura sansa pentru tarile afectate de criza.
La summit-ul desfasurat in aceste zile la Pittsburgh, constructia “Big Brother-ului” mondial a continuat, liderii G20 anuntand o serie de masuri menite a creste controlul finantelor mondiale.
Printre cele mai importante – inasprirea cadrului legal de functionare a bancilor si obligarea acestora de a raporta periodic autoritatilor de reglementare, conditionarea castigurilor bancherilor de performanta pe termen lung a institutiilor financiare si instituirea controversatei taxe Tobin, ce va impozita cu 0,05% toate tranzactiile financiare.
Bineinteles, scopul acestor masuri este cel de a preveni aparitia, in viitor, a unor noi bule speculative, de genul celei subprime din SUA, cea care a dinamitat practic economia mondiala.
Uneori e necesara o criza pentru ca oamenii sa cada de acord asupra faptului ca ceea ce era evident ca trebuia facut cu ani in urma, nu mai poate fi amanat
Gordon Brown, premier Marea Britanie
Trecand dincolo de rapoartele in genul “Teoria Conspiratiei”, lansate in ultima vreme si care acrediteaza ideea ca criza economica ar fi fost gandita special pentru a justifica infiintarea “Big Brother-ului” mondial, exista, totusi, destule semne de intrebare. Unde se va ajunge?
Brown: Este nevoie de o noua ordine mondiala
Trecand in revista declaratiile facute in ultima perioada de liderii G20, inainte de summit-ul de la Pittsburgh, lucrurile par a fi destul de clare. Vom avea un guvern mondial ce va gestiona in principal problemele financiare, comerciale si va “echilibra dezvoltarea economica mondiala”, vazuta ca unul dintre principalele scopuri ale organizatiei.
Vom lucra impreuna pentru a ne asigura ca politicile noastre fiscale, monetare, valutare, comerciale si structurale formeaza un ansamblu coerent, cu traiectorii de cerere si oferta, rezerve, datorii, credite si balante de plati mai sustenabile si echilibrate (Comunicatul final G20, Pittsburgh)
Potrivit expertilor citati de presa internationala, ne putem astepta, in curand, la infiintarea unei Autoritati Globale Monetare, ce ar urma sa gestioneze o moneda unica, varianta anticipata, zilele trecute, de reputatul economist american Joseph Stiglitz , laureat al premiului Nobel.
Profesorul american Jeffrey Garten, membru CFR (Council of Foreign Relations), scria, de altfel, intr-un articol publicat in Financial Times, ca “propusa Autoritate Monetara Globala (GMA) va superviza la sange activitatile autoritatilor nationale, mai acerb decat FMI-ul, si va controla implementarea unor reglementari globale”
Autoritatea Monetara Globala va actiona ca o Curte de judecata a falimentelor pentru companiile globale de o anumita marime (Jeffrey Garten, membru CFR – Council of Foreign Relations)
“Cele mai mari companii financiare globale vor trebui sa se inregistreze la GMA si vor fi obligate sa se supuna monitorizarii acestuia. Comitetul de conducere al GMA va include bancheri din SUA, Marea Britanie, Uniunea Europeana, Japonia, China, Arabia Saudita si Brazilia. Va fi finantat prin contributii obligatorii de fiecare tara care se va angaja la aceasta si de prime de tip asigurare platite de companiile financiare globale, publice sau private”, relata Garten, in Financial Times.
La randul sau, fostul candidat la presedintia SUA, Ron Paul, estima, recent, ca “rolul FMI va creste peste masura, iar statele vor institui un nou cadru de administrare monetara, dictand regulile pentru schimburile comerciale si financiare intre tarile industrializate”.
Fondul Monetar International (FMI) trebuie sa joace un rol esential in promovarea stabilitatii financiare globale si a reechilibrarii cresterii. (…) Cerem FMI sa ii ajute pe ministrii nostri de finante si pe guvernatorii bancilor centrale in acest proces de evaluare reciproca (Comunicatul final G20, Pittsburgh)
Cu ce se va ocupa G20 dupa reglementarea pietelor financiare? Problemele ar fi destule, potrivit expertilor citati de Yahoo Finance. De la o potentiala criza energetica, o posibila prabusire, ca un castel de carti de joc, a economiei Chinei, cea mai mare tara a lumii, la o supra-expunere a business-ului “verde”.
Planurile “guvernului mondial” nu vor fi insa usor de pus in practica, spun expertii.
“Pentru a pune economia mondiala pe o traiectorie de crestere robusta, e nevoie ca China sa isi reevalueze considerabil yuanul in raport cu dolarul, iar SUA sa isi limiteze deficitul public”, insista Peter Morici, de la Universitatea din Maryland, citat de AFP.
Istoria se scrie pas cu pas
Puse cap la cap, declaratiile liderilor G20 vin insa sa acrediteze ideea ca totul era stabilit de mult. Iar criza financiara nu a facut altceva decat sa justifice si sa grabeasca aceste masuri.
Premierul Gordon Brown, declara, astfel, recent, intr-un interviu acordat pentru Reuters, ca a vorbit de necesitatea unei”noi ordini mondiale” inca din 1998, insa s-a lovit de teama altor tari in a instaura “o noua arhitectura financiara pentru urmatorii ani”, cu o supraveghere globala pentru a armoniza o lume in care banii circula dincolo de granite si firmele opereaza multinational.
La randul sau, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, declara, intr-un interviu acordat cotidianului economic “Les Echos” ca este nevoie de un “guvern economic clar identificat” in zona euro, ce ar urma sa colaboreze, prin intermediul summit-urilor, cu cele mai puternice state ale lumii (G8) si cu cele 5 mari economii emergente, intre care China si India, scopul principal fiind realizarea si coordonarea unui plan global de aplanare a crizei.
Criza actuala este criza prea-multului. Trebuie sa refondam sistemul, iar aceasta refundamentare trebuie sa fie globala. Nicio institutie financiara nu trebuie sa scape reglementarii si supravegherii (Nicolas Sarkozy, presedintele Frantei)
Declaratii de acest gen veneau si de peste Ocean, fostul presedinte Bush insistand inca de anul trecut pentru “necesitatea adaptarii legislatiei internationale la secolul XXI”, iar succesorul sau, Barack Obama, despre nevoia unei cooperari internationale active, menite a rezolva problemele planetei, de la cele economice, la incalzirea globala.
Summitul G20 de la Pittsburgh a intrat deja in istorie. Urmatorul va fi in iunie 2010 in Canada, urmat de cel din noiembrie din Coreea de Sud. “Intentionam ca ulterior sa ne intalnim in fiecare an, urmand ca reuniunea din 2011 sa aiba loc in Franta”, se mai precizeaza in comunicatul G20.
sursa: dailybusiness.ro