Acesta insa ar duce mai multa instabilitate in Uniunea Europeana, decat ar ajuta, cred analistii de la Forbes.
Oficialii greci s-au jucat cu trucuri de contabilitate pentru a ascunde sefilor UE cheltuielile lor exagerate din ultimii ani. Acum, Grecia trebuie sa ramburseze o datorie de 30 miliarde de dolari in aprilie si mai 2010. Nu se stie daca pietele financiare vor accepta o reesalonare a acestei datorii, fara a cere dobanzi semnificativ mai mari.
Grecia nu a reusit sa respecte un element esential al uniunii monetare: “stabilitatea”. Pactul de Stabilitate si Dezvoltare al UE a fost modificat in 2005, pentru a permite Germaniei si Frantei sa incalce regulile deficitului bugetar la inceputul anilor 2000. Comportamentul de acum al grecilor poate fi pus pe seama faptului ca si altora li s-a permis sa incalce regulile fiscale ale Uniunii.
Acum, tarile europene refuza sa acorde un sprijin bilateral Greciei. Asta nu e de mirare, deoarece niciun astfel de angajament nu ar fi acceptat de alegatori si ar putea fi contestat in instantele de judecata. Asa ca aceasta criza acuta va fi probabil rezolvata printr-un imprumut colectiv din partea grupului de tari dispuse sa dea bani Atenei.
Pe termen mai lung, unii economisti promoveaza instituirea unui Fond Monetar European (CEM), structurat pe principiile Fondului Monetar International.
Potrivit propunerii, Fondul ar contracta imprumuturi de pe pietele financiare si ar oferi la randul sau credite in anumite conditii tarilor membre UE atunci cand acestea se afla in criza de bani si nu au cu ce sa isi acopere datoriile externe. Sustinatorii Fondului sustin ca infiintarea acestui organism ar face ca natiunile din zona euro sa fie mai disciplinate fiscal. Exact opusul este probabil sa fie adevarat, sustine Forbes.
In momentul de fata, economiile europene se confrunta cu o problema clasica de prea multa ingaduinta. Un stat cheltuie mai mult decat populatia poate plati si genereaza beneficii pe termen scurt pe piata interna. Insa costurile pe termen lung sunt transferate tuturor celorlalti membri din zona euro care sufera din cauza cresterii ratelor dobanzilor.
Deficitele mai mari sunt acoperite cu un capital care altfel ar fi investit in sectorul privat, ceea ce mareste ratele dobanzilor. Grecii sunt de vina in acest caz, dar cei care platesc sunt partenerii lor europeni.
Dar si alte tari europene importante se confrunta cu perspectiva unor deficite bugetare in crestere, din cauza generoaselor lor programe de asigurari sociale si populatiilor in continua imbatranire. Astfel, Spania, Franta, Germania, Portugalia, Italia si alte natiuni din UE ar trebui sa introduca masuri fiscale, in principal de reducere a cheltuielilor cu pensiile si asigurarile de sanatate, deoarece ratele de impozitare europene sunt deja foarte ridicate.
Fara ajustari, deficitele bugetare in crestere ar provoca riscuri mai mari de inflatie si ar eroda imaginea euro ca moneda sigura.
Speranta ca disciplina fiscala in randul membrilor UE ar deveni mai credibila, odata cu crearea Fondului Monetar European este gresita din mai multe motive. In primul rand, Fondul, imprumutand de pe pietele financiare, ar consuma potentialul capital de investitii si ar duce la cresterea ratelor dobanzii. Un efect al infiintarii Fondului ar fi ca imprumuturile guvernamentale ar deveni imediat mai costisitoare.
In al doilea rand, crearea unui astfel de fond ar provoca un risc “moral”, la fel cum FMI face deja oferind asistenta economica pentru tarile care se confrunta cu crize monetare sau bugetare. Increderea ca exista Fondul care poate oricand sa-i scape ar incuraja imoralitatea fiscala a “grecilor” lumii.
Alta intrebare care se pune este – in ce ar investi Fondul banii pe care ii are la dispozitie? Daca investeste in obligatiuni nationale, efectul asupra dobanzii ar fi neutralizat, dar asta ar muta capitalul investit in zona privata in investitii publice, ceea ce pe termen lung va afecta cresterea economica.
Pentru a asigura evitarea situatiilor de criza, Fondul ar trebui sa investeasca in titluri de valoare din afara Europei. Dar asta ar elimina resursele de investitii din Europa, statele membre nu vor accepta asa ceva.
In cele din urma, daca Fondul ar face investitii in domeniul privat, asta ar contrazice principiile de management financiar. Ar creste riscul de pierderi, tocmai atunci cand banii FME vor fi necesari pentru salvarea vreunei tari europene.
Pentru a mentine credibilitatea monedei euro pe pietele internationale, statele UE au nevoie de un plan fiscal comun, pe termen lung, care ar genera economiile bugetare necesare.
Toti membrii UE ar trebui sa ia parte la un proces coordonat de consolidarea bugetelor, indiferent de pozitiile lor economice. Consolidarile ar trebui sa fie conditionate de profilurile demografice, structurile de buget, vulnerabilitatile financiare si capacitatile de a produce venituri la buget ale fiecarui stat.
Bogdana Boga
sursa: ziare.com