Datoria statelor prin simpla insiruire a nivelului ei este inselatoare. Una e de pilda ca la un venit de 1000 de euro sa ai o datorie de 5000 de euro si cu totul alta e ca datoria sa fie de 10.000 de euro, dar venitul sa fie de 30.000 de euro. Nominal, datoria de 10 mii e mai mare, dar efortul de a o achita e mult mai mic.
Studiile arata ca in primul rând, reducerile majore a datoriilor sunt în principal determinate de eforturi mai degraba decisive şi de lungă durată (decat timide şi de scurtă durată) de consolidare fiscală concentrate pe reducerea cheltuielilor publice, în special, reducerea beneficiilor sociale şi a salariilor din sectorul public.
Reducerea datoriei bazate pe cresterea veniturilor par sa aiba mult mai putin succes. În al doi-lea rând, o creştere a PIB real ar mari probabilitatea unei reduceri majore a datoriei, prin faptul ca investitorii te ajuta cu bani pe care ii poti folosi cu cap.
Ca răspuns la criza financiară şi economică din 2008/2009, guvernele şi băncile centrale au sarit sa ofere un sprijin substanţial si, dupa mine, absolut nemeritat sectorului financiar, intervenind masiv pentru a restabili activitatea economică. Acest lucru a dus, normal, la o deteriorare semnificativă a soldurilor fiscale.
- Ce inseamna de fapt o datorie publica ridicata?
Una din preocupările majore cu privire la creşterea ratelor datoriei se referă la sustenabilitatea lor. Cand datoria publica e in crestere, increderea investitorilor scade. Prin urmare, cei care au bani nu te mai crediteaza sau o face din ce in ce mai scump.
Vezi aici si harta datoriilor statelor UE
Dobanda iti urca, primele de risc iti urca, cresterea economica pe care mizai candva, se duce dracului. Canalul cel mai frecvent discutat în acest context se referă la efectul de evictiune al investiţiilor private, adica de utilizare ineficienta a resurselor, ca sa fiu scurtissim.
Datoria publică intra în competiţie cu datoria privata pentru alocarea de economii. În măsura în care datoria publică este utilizata pentru a finanţa cheltuielile publice productive prin instrumente care sa combine lichiditatea ridicata cu riscul scăzut, aceasta ar putea duce la economii mai mari, dar nu neapărat si la acumulari mai mici de capital. Gospodăriile au tendinţa de a deveni mai prudente si de a nu mai consuma in acelasi ritm, iar posibilitatea politicii fiscale de a reactiona bine la socuri, scade. Într-adevăr, ţările cu niveluri ale datoriei mari au fost si cele mai restrictive în răspunsurile lor la actuala criza financiara, decât ţările cu niveluri ale datoriei relativ mai micute.
Dan Popa
sursa: hotnews.ro