Dacă te-aş întreba franc dacă ai fi de acord să-ţi instalezi câţiva electrozi în creier pentru a face legătura cu un chip care-ţi va creşte teribil performanţele intelectuale, ce-ai spune? Statistica ne spune că undeva peste 90% ar refuza. Motivul? Frica de intervenţii chirurgicale, de necunoscut, motive religioase s.a.m.d.
Dar dacă ţi-aş spune că nu trebuie decât să-ţi pui o cuşmă pe cap şi, în acest fel, capacităţile tale în ceea ce priveşte memoria, regăsirea informaţiilor şi rapiditatea s-ar înzeci? O chestie care funcţionează doar când o ai pusă pe cap, care, aşadar, s-ar supune total voinţei tale. La urma urmei, e o unealtă! Pe care dacă vrei o foloseşti, dacă nu, nu! Aşa-i că te tentează să-ncerci să vezi cum e?
La urma urmei, ce poate fi rău în a testa o tehnologie revoluţionară? Numai privirea uimită a prietenilor cărora le dai instantaneu răspunsul la-ntrebarea „cât fac 7645,287 * 763908,16554?” sau perplexitatea pe care o generezi atunci când ai capacitatea de a rosti dintr-o suflare numele tuturor papilor, cu datele şi micro biografia fiecăruia, numai acestea şi parcă merită să-ncerci. Aşa-i că am dreptate?
Ei bine, după vreo câteva luni de folosire intensă a tehnologiei revoluţionare cum vei răspunde atunci când voi veni la tine şi-ţi voi spune că am o soluţie să scapi de cuşma aia penililă? Nu trebuie decât să-ţi bag un chip invizibil în lobul urechii şi-atât. Nici vorbă să te controleze în vreun fel tehnologia! Îţi pun la dispoziţie un buton şi doar când îl apeşi chipul se activează. Mai mult, chipul instalat aşa e de câteva mii de ori mai rapid decât cuşma deoarece tehnologia e mai nouă şi mai bună. Ce zici de asta? Ai putea să ai toată libertatea pe care-o doreşti. Cum e să te prezinţi la un interviu şi să dai citate inteligente? Sau să poţi accesa fără probleme imensa bază de date din spatele tehnologiei? Totul la doar un gând distanţă! Gândeşte-te doar câte avantaje ai avea! Aşa-i că acum vezi altfel lucrurile? Aşa-i că eşti de acord că pentru a face faţă lumii de azi trebuie să faci sacrificii tehnologice pentru că altfel n-ai cum să trăieşti? Şi, la urma urmei, totul e sub control, doar ai un buton care dezactivează fără probleme chipul!
„Aşa merg lucrurile”, ar spune Kurt Vonnegut. Până la urmă totul depinde de discurs. Nu-mi dau seama cât de mult te va ajuta ipoteticul meu chip, dar, cu siguranţă, în cazul în care aş pune un asemenea plan diabolic în aplicare, m-aş alege cu câteva miliarde de sclavi care-ar plăti bani buni pentru a deveni telecomandaţii mei. Şi care mi-ar mulţumi în fiecare zi pentru binefacerea pe care le-o fac şi pentru avantajele pe care le au de pe urma măreţei mele descoperiri. Şi, fii sigur, că butonul ăla care-ţi permite să fii propriul tău stăpân e doar o iluzie.
Autor: Dan Diaconu
Sursa: Trenduri economice