Trump a dat cu bazooka în Huawei. Măsuri precum cea de boicot a companiei chineze n-au fost luate până acum împotriva niciunei companii, astfel încât ele devin de-a dreptul inexplicabile pentru mulți. Cât de rău te poți supăra pe o companie astfel încât să pedepsești toți clienții acesteia? Inclusiv pe cei de bună credință, care și-au cumpărat un telefon bazându-se strict pe raportul preț/performanță?
Pentru început să vedem în ce constă boicotul. În primul rând nicio companie americană sau din statele aliate nu mai are voie să desfășoare afaceri cu Huawei. Google au fost printre primii care au anunțat implementarea măsurii, astfel încât tuturor dispozitivelor producătorului chinez le va fi interzis accesul la produsele companiei. Pe scurt, toți cei care au un telefon Huawei nu vor mai avea acces la Google Maps, Youtube, motorul de căutare de la Google s.a.m.d. Partea proastă e că principalii competitori sunt tot din zona „aliată”. Astfel, pentru căutări, nu va putea fi folosit Bing – care-i produs Microsoft și care e obligat să aplice aceleași măsuri. Pentru hărți, alternativele de la Microsoft sau Nokia(HereMaps), de asemenea, nu vor fi funcționale. Și-atunci ce rămâne? În plus, belelele nu sunt doar în zona software, ci și pe partea hardware. Qualcomm, Intel, Xilinx sau Broadcom au anunțat că vor bana compania chineză. Astfel încât treaba pare de-a dreptul apocaliptică.
Probabil vă întrebați care-s totuși motivele și de ce o asemenea lovitură devastatoare? Motivele sunt multiple. În primul rând dinamica grupului chinez care nu doar că a aruncat Apple de pe piață prin calitatea și prețul dispozitivelor, dar mai deține și cheia infrastructurii. Cu alte cuvinte, joacă atât pe partea tehnologiilor fundamentale de comunicație, cât și pe partea de consumer. Și joacă impecabil. Pe partea infrastructurii s-a văzut limpede cu 5G-ul, unde, pe o piață cu adevărat liberă, mai nimeni nu poate concura cu ei. Cheia acestei eficiențe este și motivul pentru care „s-a împuțit treaba”: internalizarea. Huawei nu înseamnă doar Huawei, ci și – sau mai ales – HiSilicon, producătorul de chip-uri aparținând companiei. Bazându-se pe un teribil know-how, producătorul chinez a reușit să-și internalizeze întreaga producție. Astfel e capabil să-și facă singur design-ul procesoarelor instalate în telefoane, al senzorilor sau al celorlalte componente. Rezultă o incredibilă putere de a se mișca liber. Dintre concurenți doar Samsung mai poate ceva similar. Beleaua e că, având o asemenea libertate, Huawei a cam eliminat – nu știm dacă intenționat sau din greșeală – backdoor-urile care permiteau agențiilor americane de spionaj penetrarea dispozitivelor și intruziunea aberantă în viața personală a utilizatorului. Practic aici a călcat strâmb Huawei. Cu amenințarea de a avea un producător care și-a internalizat mai tot și care are capacitatea de a da soluții ieftine și de top atât la nivel de infrastructură cât și la nivel de end user, e clar că supremația americană în domeniu de spionaj la liber era amenințată. De-aceea Trump a lovit cu bazooka, acuzând la modul hilar tocmai probabilitatea de spionaj prin intermediul echipamentelor furnizate de chinezi.
Povestea însă nu se oprește aici. Agresiunea americană e profund nejustificată și absolut contrară pieței libere pe care-o tot clamează. Aparent SUA a dat o lovitură mortală celor de la Huawei, însă doar aparent. Am cnstatat cu surprindere că Huawei e mai solidă decât ne-am fi imaginat. În primul rând, stoparea colaborării cu marile companii americane sau afiliate(vezi ARM) nu lovește Huawei decât marginal. În momentul de față ei sunt capabili să-și facă singură design-ul produselor de la A la Z. Stoparea însă a serviciilor marilor companii americane are rolul de-a lovi utilizatorii din Europa, SUA, Australia, etc. De asemenea, stoparea update-urilor sistemului de operare Android are un rol devastator printre utilizatorii curenți.
Ceea ce însă m-a uimit este faptul că oficialii companiei au avut pus la punct un plan B, iar acesta pare extrem de coerent. La câteva ore de la anunțarea sancțiunilor, Richard Yu, Consumer Business CEO, a afirmat că există un sistem de operare 100% dezvoltat intern și care va apărea încă de anul acesta. Insiderii vorbesc despre o compatibilitate 100% a aplicațiilor Android cu noul sistem de operare și, de asemenea, de o viteză superioară de rulare. HongMeng – acesta este numele de cod al noului sistem de operare – este probabil unul dintre cele mai așteptate proiecte de pe piață. Nu se știe dacă va fi folosit doar de către Huawei sau va apărea ca proiect open-source astfel încât să poată fi folosit și de către ceilalți producători.
Teoretic noul sistem de operare i-ar face pe cei de la Huawei să reușească o performanță notabilă, anume să controleze producția de la A la Z; de la „nisip” la aparat și sistem de operare. O adopție a noului sistem de operare ar însemna o subțiere teribilă a cotei de piață a Andoid-ului. De-aici vine și alunecarea la bursă a acțiunilor Google. Probabil veți spune că și cu și fără noul sistem de operare, dispozitivele Huawei nu vor putea avea acces la serviciile Google. Însă există o masă foarte mare de utilizatori(printre care se numără și subsemnatul) care caută să-și de-google-lizeze navigarea pe internet. Un sistem de operare care n-ar fi atât de legat de Google ar fi un lucru benefic. În plus, dacă noul sistem va câștiga producătorii chinezi de partea sa, SUA va avea o problemă majoră: se va afla din nou în minoritate în ceea ce privește controlul convorbirilor.
Microsoft a cheltuit o avere cu achiziția Nokia și-a dat-o-n bară cu al său Windows pentru dispozitive mobile. Google a cheltuit, de asemenea, sume impresionante pentru Android. IOS-ul, la fel, a scos bani serioși din buzunarul Apple. Motivul pentru care s-au pus aceste sume halucinante la bătaie a fost unul simplu: SUA trebuia să dețină toată tehnologia de comunicații. Pe moment, sumele investite în acest domeniu și-au făcut treaba: SUA este lider absolut pe piața sistemelor de operare mobile.
Ceea ce a făcut Trump cu Huawei este un abuz de putere. Însă, în același timp este și o forțare care scoate compania la o luptă istorică. Nu știu cum va arăta noul lor sistem de operare, dar cu siguranță va reuși să tragă o halcă a producătorilor și va reuși să spargă monopolul american. Lupta va fi una extrem de dură, iar Huawei se va dovedi un dușman mult mai feroce decât și-au imaginat politicienii americani.
Săptămâna trecută, înainte de „nucleara” lui Trump, afirmam că vom asista la un război comercial în care apele tehnologice se vor despărți. Vom mai vorbi despre acest element care, pe zi ce trece, va deveni din ce în ce mai evident. Pe moment vă anunț că rușii au recomandat(ase citi au ordonat) AvtoVAZ ca în cazul conexiunilor la internet ale mașinilor produse să fie utilizate doar servicii rusești(de ex. Yandex Maps în loc de serviciul Google). Pe măsură ce războiul se întețește, tehnologiile americane se vor deglobaliza din cauza lipsei utilizatorilor. Cu alte cuvinte, multipolarismul va lovi afacerile „globalizate” ale momentului.
Personal consider că atacul asupra Huawei este doar începutul unui război tehnologic de lungă durată în care victoria va reveni celui mai tânăr care, de ani buni, se dovedește a fi mai dinamic și mai bine pregătit decât bătrânul lider aflat aproape în comă.
Autor: Dan Diaconu
Sursa: Trenduri economice