Bancile trebuie mai bine capitalizate si mai strict reglementate au hotarat la Summitul de la Pittsburgh, Statele Unite, liderii G20, noul for de coordonare economica la nivel mondial. Regulile clare vor fi stabilite insa in decursul unui an si jumatate.
“Ne asumam obligatia sa dezvoltam pana la sfarsitul anului 2010 reguli agreate la nivel international care sa imbunatateasca calitatea si cantitatea capitalului bancar si care sa descurajeze indatorarea excesiva. Aceste reguli vor fi stabilite odata cu imbunatatirea conditiilor financiare si cu revenirea economica, avand ca tinta de implementare sfarsitul anului 2010”, potrivit comunicatului de presa facut public de liderii G20, dupa cele douazile de discutii de la finalul saptamanii trecute.
“Intrucat indiferenta si lipsa de responsabilitate au condus la declansarea crizei, nu vom permite ca sectorul bancar sa functioneze in continuare la fel”, au declarat liderii celor mai puternice 20 de state la nivel mondial.
In acelasi timp, la summitul G20 s-a convenit asupra limitarii bonusurilor bancherilor, la insistenta unor tari europene, in special Franta. Presedintele francez Nicolas Sarkozy, care a exercitat presiuni asupra omologilor sai cu privire la inasprirea regulilor ce guverneaza sectorul bancar, a salutat progresele inregistrate, catalogandu-le a fi o adevarata “revolutie”.
In acest sens au fost aprobate propuneri precum returnarea bonusurilor in cazul unor performante slabe, plata de beneficii sub forma de actiuni si limitarea acestora la un procent din veniturile nete totale ale bancii in cazul celor cu un nivel redus al capitalului.
“Aceasta problema, a bonusurilor primite de bancheri, a fost un subiect foarte fierbinte pe agenda lucrarilor summitului si au existat viziuni diferite si moduri de abordare. Daca Franta impreuna cu Germania si Marea Britanie militeaza ca aceste bonusuri sa fie acordate cu strictete, limitativ si doar in functie de rezultate concrete pe termen mediu si lung, alte state precum SUA par a cauta nuante mai flexibile in acordarea acestora. Sunt voci care spun ca limitarea lor chiar ar conduce la o degradare a sistemului bancar si la o deteriorare a calitatii actului de creditare. Cred ca se va gasi o cale comuna de punere in practica a acestei probleme care va conduce la stabilirea unor criterii comune de acordare a acestor bonusuri”, spune Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.
In acelasi timp, nevoia de o capitalizare mai buna a bancilor pare sa fie o problema universala, inclusiv in sistemul bancar romanesc. “Despre capitalizare vorbim de foarte mult timp si in Romania. Banca Nationala a intervenit activ pentru capitalizarea bancilor, chiar impunand actionarilor acest lucru. In ceea ce priveste limitarea bonusurilor, este normal ca aceste bonusuri sa fie corelate cu eficienta activitatii bancii”, spune Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Nationale Mugur Isarescu.
Romania va trebui sa se alinieze la astfel de decizii luate la nivel inalt, ca membra a Uniunii Europene. La summit au participat Marea Britanie, Italia, Franta Germania. Inca o data se dovedeste ca in Uniune e greu sa vorbesti pe o singura voce, spune Daniel Daianu, profesor de economie, fost europarlamentar si ministru de finante.
Ca dovada a nevoii unor reglementari financiar-bancare europene, in 2010 se doreste sa se infiinteze Consiliul European pentru Riscuri Sistemice – o institutie noua. Ei i se vor adauga alte trei autoritati la nivel european, in domeniile bancar, al asigurarilor si al valorilor mobiliare.
Grupurile mari bancare opereaza cross-border, insa nu exista reguli la nivel european in cazul unor esecuri ale grupurilor si a nevoii de sustinere financiara din partea guvernelor.
“Daca nu se vor stabili in Uniune unele reguli clare a unor esecuri si a poverii suportate, disputele dintre tari vor fi mari, mai ales ca bugetele publice sunt sub presiune”, spune Daianu.
Liderii G20 au stabilit totodata ca proiectul de convergenta a standardelor contabile de raportare internationala sa aiba loc pana in iunie 2011.
“Sunt mai degraba intelegeri mutuale, nu exista penalitati daca nu indeplinesc deciziile luate. Sunt niste evaluari reciproce, supervizate de catre Fondul Monetar International. In ceea ce priveste Romania, nu va intra in mod direct in sfera acestor intelegeri la nivelul G20”, spune Laurian Lungu, managing partner la firma Macroanalitica.
Puterea economica a altor grupuri de state, cum ar fi G7, s-a diluat considerabil odata cu industrializarea rapida a tarilor mai sarace. Diversitatea unui grup precum G20 ar putea insa complica coordonarea globala a politicilor economice.
“Sunt multe prajituri in bucatarie. Eu unul as astepta, inainte sa declar victorie”, spune Simon Johnson, un fost economist-sef la Fondul Monetar International, citat de Reuters, referindu-se la valoarea si legitimitatea deciziilor luate de G20.
Complexitatea subiectelor discutate la summitul G20 arata ca vor mai trece cateva luni pana cand acestea vor fi solutionate.
La microscop: ce decizii au luat liderii G20 la PittsburgH
Adoptarea unui acord-cadru pentru crestere solida
Liderii G20 au stabilit sa lanseze un acord-cadru pentru crestere solida, sustenabila si echilibrata, care sa coordoneze masurile luate de fiecare tara in parte si sa evalueze impactul la nivel colectiv. Ei au recunoscut ca economia mondiala are nevoie de o revigorare durabila care sa creeze locurile de munca necesare pentru fiecare cetatean in parte.
Capitalul bancilor, salariile si piata derivatelor, in vizorul G20
Ei vor sa coopereze pentru impunerea unor noi reglementari privind majorarea bazei de capital in cazul bancilor, de implementare a unor standarde de salarizare uniforme la nivel international care sa combata apetitul sporit pentru risc al bancherilor, dar si de supraveghere a pietei derivatelor. Liderii G20 au adoptat termene limita stricte si precise pentru realizarea acestor obiective, se arata in comunicatul publicat dupa finalizarea summit-ului de la Pittsburgh.
Abandonarea surselor publice de cerere si consum
Reprezentantii celor 20 de state vor sa faciliteze tranzitia de la sursele publice de cerere si consum la cele private, stabilind un model de crestere sustenabil si echilibrat, care sa elimine discordantele de dezvoltare dintre diferite tari. Sefii de stat s-au angajat sa lupte impotriva destabilizarii viitoarelor boom-uri economice si sa adopte politici macroeconomice care sa promoveze stabilitatea preturilor si evolutia echilibrata a cererii la nivel mondial.
Excluderea exceselor ce au condus la actuala criza
Liderii G20 au decis sa se asigure ca noul sistem de reglementari care vizeaza bancile si institutiile financiare va elimina excesele ce au condus la izbucnirea crizei. “Intrucat indiferenta si lipsa de responsabilitate au condus la declansarea crizei, nu vom permite ca sectorul bancar sa functioneze in continuare la fel”, au declarat la unison cei 20 de sefi de stat. Insuccesul strategiilor de reglementare si de supraveghere a creat fragilitati financiare periculoase ce au contribuit de asemenea la debutul crizei actuale, iar revenirea apetitului excesiv pentru risc nu este o optiune, potrivit comunicatului G20.
Reformarea arhitecturii economice mondiale
S-a stabilit reformarea arhitecturii economice mondiale de asemenea maniera incat sa corespunda standardelor secolului al XXI-lea. Dupa criza, jucatorii majori de pe piata vor fi chemati la masa tratativelor si li se va permite reprezentarea in institutiile publice, cu scopul de a stimula cresterea economica solida, sustenabila si echilibrata.
Cote de participare mai mari pentru tarile slab reprezentate in cadrul FMI
Sefii de stat au convenit sa majoreze cota de participare in cadrul Fondului Monetar International (FMI) a statelor cu piete emergente dinamice, astfel incat statelor slab reprezentate in aceasta institutie sa le revina cel putin 5% din DST-urile corespunzatoare tarilor supra-reprezentate. Totdata, sefii de stat s-au angajat sa contribuie cu peste 500 mld. dolari la modificarea si extinderea Noilor Aranjamente de Imprumut ale FMI.
Sprijinirea saracilor
Liderii G20 vor sa actioneze concret pentru a facilita accesul la mancare, energie si finantare pentru cei saraci, in conditiile in care masurile de reducere a dezechilibrelor de dezvoltare pot deveni un potential motor de crestere pentru economia mondiala, se arata in comunicatul G20. Sefii de stat au decis ca Banca Modiala sa deschida un nou fond care sa sprijine Initiativa de Securitate Alimentara lansata anul trecut. Totodata, ei s-au angajat sa ofere finantare pentru ca cei mai saraci sa poata beneficia de energie regenerabila.
Combaterea protectionismului
Sefii de stat s-au angajat sa lupte impotriva protectionismului, astfel incat Runda Doha sa se finalizeze cu succes in 2010. Mai mult, liderii G20 au pledat pentru cresterea transparentei si stabilizarea pietei energetice si au promis sa adopte politici ecologice de dezvoltare, mult mai sustenabile. Ei au cerut ministrilor energiei si finantelor din statele membre G20 sa le raporteze personal pana la urmatorul summit ce va avea loc in Canada in iunie 2010 evolutia strategiilor adoptate si termenele limita stabilite pentru adoptarea diverselor masuri.
Cresterea puterii de vot in cadrul BM a statelor in curs de dezvoltare
Ei vor totodata sa adopte o formula de reprezentare in cadrul Bancii Mondiale care sa reflecte evolutia dinamica din punct de vedere economic a tarilor si care sa majoreze cu cel putin 3% numarul de voturi pentru tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie. Sefii de stat au cerut Bancii Mondiale sa joace un rol major in solutionarea unor probleme care implica actiuni concertate, cum este spre exemplu schimbarea climatica sau securitatea alimentara, si au stabilit ca Banca Mondiala si bancile regionale de dezvoltare sa isi suplimenteze resursele pentru a duce la bun sfarsit aceste obiective.
Doua noi summituri anul viitor
Liderii G20 au decis sa organizeze doua summituri in 2010, unul ce va avea loc in iunie in Canada si unul in Coreea de Sud, in noiembrie. Ei au convenit ca incepand cu anul 2011 sa se reuneasca anual, prima gazda urmand sa fie Franta, in conditiile in care “munca noastra nu a luat sfarsit si inca trebuie luate masuri suplimentare pentru a-i proteja pe consumatori, deponenti si investitori in fata practicilor abuzive de pe piata, pentru a promova standardele de calitate inalta si pentru a evita ca o noua criza de anvergura celei actuale sa se declanseze”.
Andreea Neferu, Izabela Badarau
Sursa: zf.ro