Este foarte interesant de urmărit cum modifică aceste evenimente politica europeană și cine a capitalizat empatia publică după acest val de atentate.
François Hollande creștere istorică în sondaje
Atentatele de la Paris au evidențiat vulnerabilitățile de securitate ale Franței, iar europenii au văzut că teroriștii pot lovi chiar în inima bătrânului continent. Acest eveniment a dus la solidarizarea mainstreamului frațuzesc și la o receptare diferită a problemelor religioase la nivelul Uniunii Europene.
Principala urmare politică a acestor atentate a fost creșterea spectaculoasă în sondaje a președintelui François Hollande. Înaintea atacului împotriva revistei Charlie Hebdo, președintele francez se afla la un minim de încredere, iar după atentate, acesta a crescut cu 21 de puncte procentuale, ajungând la o favorabilitate de 40%. Același fenomen s-a întamplat și în cazul premierului Manuel Valls, acesta câștigând 17 puncte procentuale.
Aceste creșteri bruște ale popularității sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât aparatul de stat francez nu s-a mișcat într-un mod exemplar. Teroriștii care au atacat Charlie Hebdo au reușit să scape, în primă fază, apoi au luat mai mulți ostatici și au fost uciși în timpul misiunii de salvare. Cel mai probabil, această ceștere bruscă a popularității lui Hollande se datorează valului de compasiune la nivel mondial și faptului că președintele francez și staful acestuia au fost credidați cu gestionare crizei post atentate.
O altă explicație a popularității lui Hollande este derivată din ”Experimentul Robber’s Cave” (unul din obiectivele acestui experiment a fost testarea relatiilor dintre două grupuri ostile, atunci cand apare un pericol extern, iminent). Atfel, mare parte dintre francezi au inteles că statul se confruntă cu un pericol extern, iar, pentru moment, lupta politică internă nu mai contează. Creșterea spectaculoasă a popularității lui Hollande îl propulsează pe acestsa în pol position pentru viitoarele alegeri prezidențiale din Franța (2017).
Încercări de atentate în Belgia și Germania
După atentatele din Franța, autoritățile belgiene anunță destructurarea unei celule teroriste și trimit peste 300 de militari pe străzile din Bruxelles şi Antwerpen pentru a ajuta forțele de poliție la supravegherea și prevenirea unor astfel de incidente.
În Nordul Germaniei este anulat un mare carnaval deoarece serviciile secrete germane au informat autoritățile că evenimentul poate fi ținta unui atentat. Aceste probleme aflate chiar în inima Uniunii Europene au culminat cu atentatele din Danemarca.
Implicațiile internaționale ale atentatelor din Danemarca
Evenimentele din Danemarca au surprins opinia publică internațională, dar, analizând corect climatul etnic, format din danezi, evrei și musulmani, astfel de evenimente erau previzibile, mai ales că Lars Vilks, caricaturistul vizat în primul atac, primise mai multe amenințări cu moartea pentru publicarea unor imagini defăimătoare cu Profetul Mahomed.
În ultima perioadă, se observă, la nivel european, o creștere a antisemitismului. Atât în atentatele din Paris cât și în cele din Copenhaga au fost vizați cetățeni de origine evreiască. După atentatele din capitala Franței, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a declarat că evreii nu sunt în siguranță în Europa și trebuie să se intoarcă în Israel. Declarațiile lui Netanyahu la adresa securității europene au devenit virulente după atacurile din Danemarca. În acest moment există mai multe voci din comunitățile evreiești europene care îl contrazic pe premierul israelian și consideră că evreii nu trebuie să părăsească Europa din cauza fricii de atentate, mai ales că Israelul nu este cel mai sigur loc din lume, din cauza conflictului din Fâșia Gaza.
Conștientizarea nesiguranței în Europa
Acest val de atentate a creat o panică în Europa și se vorbește iar despre consolidarea granițelor și despre o forță europeană compactă. Este evident că forțele de poliție europene sunt depășite de această nouă amenințare a celulelor teroriste descentralizate (după modelul promovat de Al-Qaeda, celule formate din două până la cinci perosane, fără conexiuni cu baza, mai nou cetățeni europeni, sunt setați să aducă cât mai multe prejudicii sitemului occidental, lovind obiective cu puternică încărcătură afectivă). În atacurile din Copenhaga și Paris, au fost uciși și polițiști, un semn clar că teroriștii au pregătire militară și un armament superior forțelor de ordine europene. Acest aspect a fost sesizat de autoritățile belgiene, care au trimis pe străzile din Bruxelles și Antwerpen militari pentru a asigura susținerea forțelor de poliție.
Pe lângă discuțiile despre întărirea instituțiilor de forță, se vorbește și despre spațiul Schengen. După aceste evenimente țările marginale, România și Bulgaria vor avea o misiune și mai dificilă pentru accederea în spațiul Schengen, deși s-a demonstrat că armele nu au intrat în UE prin aceste state.
Aceste evenimente violente i-au făcut pe europeni conștienți de pericolul terorist, iar Comisia Europeană dorește să intensifice colectarea şi schimbul de informaţii inter state privind riscurile teroriste, mai ales că peste 3.000 de europeni s-au alăturat grupărilor teroriste din Siria și Irak.
Autor: Cristi Rosu
Cristi Roșu este masterand al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, la specializarea Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale. Este interesat de teoria relațiilor internaționale, filosofia conflictului și teoria jocurilor.