Sandra Steingraber a sosit la Pungesti cu o echipã de filmare. Dupã ce a tinut un discurs oamenilor din comunã, arãtând efectele nocive ale fracturãriii hidraulice (dovezi adunate de comunitatea stiintificã din SUA) a dorit sã meargã cãtre sondã. Jandarmii aflati la limita zonei de sigurantã au blocat drumul judetean cu garduri metalice si au fãcut un cordon. Cei 50 de sãteni care au însotit-o au protestat vehement cã accesul le-a fost restrictionat. La un moment dat s-a iscat o busculadã. Încercând sã blocheze trecerea, jandarmii au intervenit brutal si au folosit gazele lacrimogene. Sãtenii s-au înfuriat si mai tare si incidentul a escaladat rapid. Este inexplicabil de ce jandarmii au actionat în acest mod, fiindcã numeric îi depãseau cu mult pe protestatari. Lucrurile s-au calmat cu greu. În cele din urmã jandarmii au decis sã permitã accesul echipei de filmare la sondã însã Sandra Steigraber a cerut sã fie însotitã de câtiva sãteni, lucru cu care jandarmii nu au fost de acord. “Ceea ce s-a întâmplat în aceastã searã aratã cum se fractureazã o democratie. E jenant cum douã tabere se înfruntã în stradã, mai ales cã au acelasi interes, sã trãiascã într-o tarã liberã” a fost comentariu omului de stiintã american, oripilat de ceea ce a vãzut, dar mai ales de modul brutal în care a actionat Jandarmeria Românã.
Ce le-a spus pungestenilor omul de stiintã american
Sandra Steingraber le-a prezentat pungestenilor dovezile pe care le-a strâns cu greu în SUA despre efectele nocive ale fracturãrii fidraulice. A vorbit despre substantele chimice folosite în procesul fracturãrii care în timp au efecte distructive asupra sãnãtãtii localnicilor, despre poluarea masivã a apelor dar si a aerului, dar si despre cutremure. A sesizat de asemena cã modul în care Chevron opereazã în România (cu complicitatea autoritãtilor) este asemãnãtor si cu cel folosit în statul de unde aceasta provine. A vorbit despre cum localnicii au fost santajati si pusi sã semneze contracte de confidentialitate în schimbul apei curate pe care au adus-o în comunitãtile afectate, dupã ce le-a poluat apele acestora. În final a avut un mesaj emotionat de solidaritate si compasiune: “Îmi pare foarte rãu si cred cã cineva din SUA trebuie sã-si cearã scuze în fata dvs., pentru cã eu simt cã as fi putut sã-i opreasc mai devreme (n.r. pe cei de la Chevron). În decembrie am vãzut un film de-al dvs, SOS Pungesti si am simtit nevoia sã vin aici si sã v-o spun în fatã: Nu meritati ce se întâmplã acum aici, nu meritati impactul cu tehnologia fracturãrii, asa cum nici noi cei din SUA nu meritãm. Singura cale ca sã-i oprim este sã fim uniti. Pe 11 octombrie va fi un protest la nivel international, unde vom fi solidari cu România si cu ce s-a întãmplat aici”.
Cine este Sandra Steingraber?
Ca doctor in biologie, cercetarile Sandrei Steingraber exploreaza in principal corelatiile dintre cancer si substantele chimice nocive din jurul nostru, din mancare, din aer, din apa, colectand si prezentand informatia aflata la indemana oamenilor de stiinta, dar pe care pacientii de cancer nu o primesc in mod normal. In urma experientei sale atat ca biolog dar si ca supravietuitor al cancerului, Sandra Steingraber a hotarat sa se implice direct in promovarea si dezvoltarea unor politici de mediu sustenabile, dar si in cresterea constientizarii riscurilor de mediu la care suntem expusi zi de zi. Este un om de stiinta recunoscut din SUA, autoare a mai multor carti de stiinta scrise pentru publicul larg, detinatoare a mai multor premii pentru activitatea sa in domeniul protectiei mediului si, nu in ultimul rand, profesor si distinsa mama. A predat ca profesor invitat la Harvard, Yale, Cornell si Columbia, iar in prezent este profesor la Colegiul din Ithaca, din statul New York. Comunitatea stiintifica din SUA incepe sa transmita vesti ingrijoratoare privind efectele fracturarii hidraulice. Numai de la inceputul anului 2014 reviste stiintifice de prestigiu americane au publicat de patru ori mai multe studii stiintifice decat in ultimii trei ani, ceea ce reprezinta un semnal de alarma puternic fata de pericolele exploatarii gazelor de sist. Comunitatea stiintifica americana atrage atentia asupra efectelor nocive ale fracturarii hidraulice, reusind sa aduca probe dincolo de orice dubiu, privind poluarea panzei freatice si a apelor de suprafata in zonele fracturate. Rezultate foarte ingrijoratoare sunt publicate si pe tema poluarii aerului si solului, dar trag un semnal de alarma si cu privire la generarea de cutremure si pericolul declansarii unor cutremure mari in zonele seismice. Sanatatea oamenilor si animalelor este tulburata in mod extrem de periculos de activitatile de fracturare hidraulica, iar, nu in ultimul rand, regiunile unde se exploateaza gazele de sist devin zone cu criminalitate crescuta, cu numar mare de decese in accidente si un mare grad de destramare familiala.
Sursa text, foto si video: Vremea Noua