Rezolvarea problemelor fiscale ale Greciei va necesita un control fara precedent exercitat de autoritatile din zona euro asupra finantelor publice dintr-un stat suveran, iar reformele nu se vor bucura de sprijinul influentei Fondului Monetar International, care poate bloca transe dintr-un acord de imprumut daca guvernul nu-si respecta obligatiile.
Totodata, instrumentele de politica fiscala aflate la dispozitia UE sunt mai directe si, odata aplicate, rezolva dezechilibrele fiscale, dar afecteaza economia.
Grecia risca sanctiuni costisitoare din partea autoritatilor europene si noi retrogradari ale ratingului de tara daca nu ia masuri urgente de reducere a cheltuielilor publice si crestere a veniturilor la buget.
Noi reduceri ale ratingului de credit ar determina cresterea costurilor de imprumut si ar adanci recesiunea economica a Greciei.
In acest context, oficialii europeni considera ca Grecia nu poate da vina decat pe propriile guverne din ultimii ani.
Statul membru UE a “trisat” in 2001 pentru a intra in zona euro “aranjand” statisticile si nu a reusit sa-si reduca deficitul bugetar in anii de expansiune economica. Grecia este in acest an cea mai indatorata tara din spatiul european, ca procent al datoriei publice din PIB.
In luna octombrie anul trecut, noul guvern socialist a recunoscut ca deficitul bugetar era, pentru 2009, de 12,7% din PIB, de peste doua ori mai ridicat fata de prognozele executivului conservator care l-a precedat.
“Din cauza antecedentelor, Grecia nu beneficiaza de prea multa intelegere. (Autoritatile din zona euro) sunt determinate sa aplice regulile”, a declarat un oficial al Comisiei Europene, implicat in eforturile comunitare de impunere a disciplinei fiscale.
Premierul de la Atena
, George Papandreou, a promis ca va reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB acceptat in UE pana in anul 2012, incepand cu o reducere impresionanta, de 4% din PIB in acest an.
Insa pietele financiare
si oficialii europeni au transmis semnale de neincredere fata
de obiectivele ambitioase ale noului executiv elen, bazate pe proiectele de buget aflate in lucru la Atena, si fac presiuni asupra Greciei sa realizeze reduceri mai severe de cheltuieli.
Guvernul Greciei va depune in aceasta luna la Comisia Europeana un nou plan fiscal pe trei ani, iar Consiliul ministrilor de Finante din UE va impune, probabil, in februarie, un ultimatum de patru luni executivului de la Atena pentru aplicarea unor masuri drastice si evitarea sanctiunilor.
Papandreou a rezistat pana acum presiunilor de reducere a salariilor si pensiilor din sectorul public, de frica tensiunilor sociale intr-o tara unde protestele violente sunt obisnuite, noteaza Reuters.
Guvernul a promis ca va propune parlamentului, in aprilie, o reforma a sistemului de pensii si, daca va fi nevoie, va efectua o rectificare bugetara.
Statele din zona euro fac eforturi de a evita sa apeleze la sprijinul FMI, din motive de prestigiu politic, desi mai multe state membre UE din afara uniunii monetare, respectiv Ungaria, Letonia si Romania, au fost trimise la institutia financiara internationala pentru ajutor. Totodata, membrii zonei euro evita sa acorde Greciei un pachet de sprijin de tipul “colacului de salvare”.
Juerben Stark, membru al Boardului Executiv al Bancii Centrale Europene, a declarat saptamana trecuta ca “pietele financiare isi fac iluzii daca au impresia ca alte state membre vor baga mana in buzunar pentru
a salva Grecia”, aminteste Reuters.
Germania si Franta au avut o atitudine mai putin dura, sugerand ca Grecia ar putea primi ajutorul altor state din zona euro daca problemele fiscale ar depasi un prag critic, insa la un pret greu de suportat.
sursa: romanialibera.ro