La Brașov, 135 de copii s-au întors din Italia și Spania și au cerut echivalarea studiilor și înscrierea în clasele I-VIII la școli din județ. Cei mai mulți au revenit în România cu părinții după ce aceștia nu și-au mai găsit loc de muncă în străinătate.
Alții au fost trimiși acasă la bunici, fie pentru că nu s-au adaptat sistemului occidental de învățământ, fie pentru că părinții nu și-au mai permis să îi dea la școlile europene.
În Constanța, peste 150 de elevi au depus cereri pentru echivalarea studiilor. Dosarul trebuie să conţină printre altele, foaia matricolă, în original, de la şcoala unde a promovat elevul și situaţia la învăţătură pentru fiecare an în parte făcut în străinătate.
Remigrația, un nou fenomen demografic
După plecările masive la muncă în străinătate, înrăutăţirea condiţiilor economice din zonele alese ca destinaţie au determinat fenomenul invers – întoarcerea acasă, tot în număr semnificativ şi tot cu probleme specifice, de data aceasta, de readaptare.
„În mod evident, migraţia românilor a fost şi este una de natură preponderent economică”, subliniază prof. Stelian Victor Fedorca, secretar de stat la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, comentând: „Pentru România, acest exod a însemnat o ameninţare demografică, dar şi o sursă de creştere economică. Şi ţările de destinaţie, în special Spania, Italia sau Franţa, au înregistrat beneficii în urma numeroasei imigraţii româneşti.
Criza economică din ultimii ani a accentuat, însă, tensiunile sociale şi a provocat dispariţia locurilor de muncă pe care românii din Spania şi Italia le ocupaseră. Mulţi dintre cei care au plecat în căutarea unui trai mai bun s-au confruntat cu eşecul şi cu sărăcia în ţara de destinaţie, nu au reuşit să se integreze şi au decis să revină în România. Începând cu anul 2008, fenomenul de repatriere s-a accentuat”.
Impactul fenomenului migraţiei este cercetat îndeosebi sub aspect economic. Există, însă, şi o dimensiune socială, cu manifestări în plan psihologic şi familial, ale cărei consecinţe îi afectează îndeosebi pe copii. Acestui aspect îi este consacrat studiul „Remigraţia copiilor români 2008-2012”, elaborat de Asociaţia Alternative Sociale din Iaşi. Este una dintre primele cercetări cu acest subiect în domeniu, la scară internaţională. După cum precizează Cătălin Luca, directorul executiv al asociaţiei, migraţia pentru muncă a înregistrat, iniţial, cote ridicate mai ales dinspre Moldova. Din 2008, în condiţiile extinderii crizei economice, a devenit evident fenomenul invers.
Peste 21.000 de copii s-au întors în ultimii patru ani din Italia şi Spania în şcolile din România, aproximativ o treime dintre ei având dificultăţi de readaptare şi probleme psihologice şi emoţionale, potrivit unui studiu care a fost prezentat vineri, 9 noiembrie, de Asociaţia Alternative Sociale.
Astfel, studiul arată că un număr de 21.325 copii care au revenit din Italia şi Spania au solicitat în perioada ianuarie 2008 – mai 2012 echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educaţional românesc.
Cei mai mulţi dintre acetia au fost din judeţele Bacău (1.118), Neamţ (973), Iaşi (943) si Galaţi (913). Un vârf al remigraţiei a fost atins în anul 2009, atunci când peste 7.000 de copii au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educaţional românesc.
Potrivit estimărilor autorilor studiului, numărul copiilor care revin în ţara din Spania şi Italia reprezinta doua treimi din totalul celor care remigrează.
Cercetarea sociologica realizată in cadrul studiului a arătat ca aproximativ 10% dintre copiii reintorsi in România recunosc explicit ca au probleme de readaptare şi reintegrare socială. Restul copiilor investigati consideră că s-au învăţat din nou cu spaţiul social, şcolar şi cultural românesc.
Pentru majoritatea copiilor starea afectivă generală consecutivă remigratiei este una preponderant pozitiva. Totuşi, pentru 16-17% dintre copiii care au luat parte la studiu readaptarea este asociată cu stări negative moderate sau accentuate precum ruşine, tristeţe, teamă, sentiment de abandon, furie, recunoscute ca atare de aceştia.
Totodată, studiul arată că intre 20 şi 30% dintre copiii care revin în România prezintă un risc semnificativ sau major de a dezvoltă o anumită tulburare specifică din sfera prosocială: dificultăţi emoţionale, comportamentale, de atenţie sau relaţionale.
Printre efectele pozitive ale remigraţiei asupra copiilor constau în cunoaşterea unei limbi străine, precum şi în faptul ca aceştia sunt familiarizaţi cu un alt stil de viata, deşi sunt nostalgici dupa acesta. Totodată, copiii au fost apreciati in străinătate pentru performanţele şi bagajul lor de cunoştinţe şcolare.
În ceea ce priveşte efectele negative, studiul arată că aceşti copii au un grad de anxietate mediu sau ridicat, sunt temători, ezitanti in relaţiile cu adulţii, dar si cu cei de o vârstă apropiată.
La cercetarea sociologică inclusă în studiu au participat 245 copii din şase judeţe: Vrancea, Vaslui, Buzau, Dolj, Arad si Cluj.
Surse: Digi24.ro , Economistul, Gazeta Romaneasca