Facebook nu este un instrument al democrației participative, aşa cum eronat am crezut inițial. Incă de la izbucnirea “primăverii arabe”, şir de evenimente care a echivalat cu explozia social-media la nivel global, Facebook s-a remarcat ca instrument al unei ideologii globaliste, în cele două dimensiuni: economică, neoliberalismul globalist și culturală, progresismul.
Forțele globalizării: social media și Facebook
Facebook nu este un instrument al democrației participative, aşa cum eronat am crezut inițial. Incă de la izbucnirea “primăverii arabe”, şir de evenimente care a echivalat cu explozia social-media la nivel global, Facebook s-a remarcat ca instrument al unei ideologii globaliste, în cele două dimensiuni: economică, neoliberalismul globalist și culturală, progresismul.
Am dat exemplu Facebook pentru că e foarte prezent in conflictul aflat in derulare. Facebook nu are menirea de guvernanță participativă (ar fi și foarte greu, pentru că modelul de guvernanță participativă ar presupune ca grupurile civice să se organizeze pe bresle și specializări, or vedem că ele se grupează ideologic), ci de coagulare a masei critice. Fiind vorba de minorități vocale, care nu reprezintă vocea poporului, ci vocea intereselor lor personale sau de grup, social media s-a pliat grozav pe necesitatea acestor minorități de a compensa deficitul numeric, cu intensitatea acțiunilor. Facebook a avut de câștigat de pe urma acestui model de business, pentru că scopul său principal e unul comercial, de a vinde publicitate, găsind în profilul utilizatorilor tineri activi compatibilitatea cu modelul culturii globale, precum și dorința lor de a coopera pentru expansiunea acestui model. Este, așadar, o replică la scară micro fidelă noului constituționalism al pieței.
Spre ghinionul său însă, social media a prins și la grupurile conservatoare. Deși mai puțin vocale, acestea s-au coagulat în jurul temelor sociale mari, ca reacție la agresivitatea grupurilor progresiste. Fiind totuși un instrument al societății deschise, Facebook nu a mai avut capacitatea de a menține controlul ideologic asupra conținutului. În acel moment, a fost atacat de chiar mentorii săi, promotorii libertății de exprimare și ai societății deschise, ca fiind nociv pentru democrația liberală și principala cauză a ceea ce ei au catalogat drept ”fake news” (George Soros). S-au instituit treptat diverse forme ale cenzurii, mascate sub forma ”standardelor comunității”, în fapt, o constrângere de natură ideologică. Cel mai probabil, va urma implementarea unui sistem de rating, de evaluare, atât a conținutului postărilor, cât și a utilizatorilor, pentru a îndepărta treptat opiniile incorecte politic.
Facebook este un instrument globalist care separă România, prin modul de funcționare, prin algoritmi, prin crearea și amplificarea bulelor, radicalizarea opiniilor, dialogul fracturat și agresiv, iar evaluarea conținutului, clasificarea utilizatorilor și orientarea sa ideologică este intruzivă în viața privată.
Autor: Cristian Moisoiu
Sursa: Politica si economie