Suma uriaşă reprezintă echivalentul a 20% din Produsul Intern Brut al întregii lumi şi include infuziile de capital realizate pentru salvarea băncilor de la faliment, costurile legate de “spălarea” aşa-numitelor active toxice cu bani publici, garanţiile pentru datorii şi măsurile de majorare a lichidităţii din pieţe derulate de băncile centrale.
Costurile continuă să crească
Deşi o mare parte din sumă ar putea să nu fie cheltuită practic niciodată, cel mai pesimist scenariu eclipsează orice altă “notă de plată” suportată vreodată de economia lumii, notează The Telegraph. Calculele efectuate de FMI subliniază creşterea continuă a acestor costuri.
Cea mai mare parte a banilor a fost cheltuită de ţările dezvoltate, care au suportat, până acum, costuri de 10.200 de miliarde de dolari, în timp ce economiile emergente au contribuit cu circa 1.700 de miliarde de dolari la combaterea efectelor crizei.
Majoritatea fondurilor alocate de ţările aflate în curs de dezvoltare reprezintă infuzii de lichiditate derulate de băncile centrale în sistemele financiare.
Deficit bugetar combinat de 10% din PIB pentru ţările G20
Statele aflate în componenţa grupului G20 al celor mai mari economii dezvoltate şi emergente ale lumii vor avea un deficit bugetar combinat de 10,2% din Produsul Intern Brut cumulat în acest an, cel mai mare înregistrat de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cel mai mare deficit public, de 13,5% din PIB, va fi înregistrat în Statele Unite, urmate de Mare Britanie (11,6% din PIB) şi Japonia (10,3% din PIB).
sursa: capital.ro