Îi place să se prezinte ca „expert în politici culturale”, deşi notorietatea sa a cunoscut culmile odată cu Expoziţia„Freedom for Lazy People”, semnată de artiştii Fairy, IRLOşi Omar, găzduită de ICR NEW York în august 2008, care a provocat un imens scandal prin exponatele care conţineau simboluri fasciste şi antisemite. A condus ICR New York în perioada 2006-2012 sub conducerea lui Patapievici. În semn de solidaritate cu protectorul său, Şuteu şi-a dat demisia cînd Patapievici a fost înlăturat de la conducerea ICR. Despre activitatea echipei Patapievici, iată ce citim într-un Comunicat ICR din ianuarie 2013:
„În ultima vreme se întrec în a se exprima despre Institutul Cultural Român și formulează opinii care de care mai lipsite de temei, tot felul de inși care nu citesc nici măcar site-ul instituției, necum documente mai pretențioase. Mai grăitor este faptul că se pronunță inși care au afectat negativ sau au folosit copios, în trecut, banii instituției, dincolo de limitele normalului. Bunăoară, ce acoperire morală să evalueze instituția are Vladimir Tismăneanu (care a încasat sume incredibile doar de la ICR în ultimii ani, inclusiv pentru a susține conferințe în țara în care trăiește și în universitatea în care lucrează)? Sau Teodor Baconschi, care a desemnat capricios persoane neadecvate în funcții, iar acum caută să iasă cumva în relief? Sau Katia Dănilă, care a trebuit să fie înlocuită neîntârziat la Paris pentru management slab?! Sau Corina Șuteu, care a plecat din post în iunie 2012, din ICR New York, ducând cu ea logistica și unele programe ale instituției? Sau familia Perjosvschi, soț și soție, care s-a înfruptat copios din banii instituției? Sau Marius Chivu, sau Maria Răducanu, sau Mihai Chirilov, sau alții în aceeași situație? Exemplele de auto-supraevaluare sunt numeroase. Sunt cazuri care atestă fără putință de tăgadă irosirea de resurse pe activități superficiale, pe alocuri derizorii. La nevoie, vom reveni cu amănunte.
Menționăm, totodată, că principalii creatori ai României, din artă, literatură, știință, nu au beneficiat de vreun sprijin financiar din partea ICR în ultimii ani.
Pe de altă parte, înțelegem îngrijorarea unora care au beneficiat din plin, în toți acești ultimi ani, de banii ICR – îngrijorare motivată probabil și de recenta apariție a noului Raport al Curții de Conturi a României cu privire la gestionarea plină de abateri de la lege a acestor resurse”.
A fost dat publicităţii şi un „Raport preliminar” al activităţii ICR din perioada 2011 – primul semestru al anului 2012, pe baza rapoartelor institutelor însăși. Reproducem datele referitoare la ICR New York:
„Acțiunile majore ale ICR New York pe parcursul anului 2011 au fost: participarea la Târgul de bandă desenată (77.000 RON), deplasarea unui autor în Arizona (8.600), promovarea cinematografiei lui Mihai Chirilov (7.800), lecturi din Matei Călinescu (65.700), publicarea broșurii program (10.000), prezentarea de filme documentare (10.523), festivalul filmului românesc (121.000), sesiunea „Securitatea și intelectualii în România” (12.700), Expoziția „Covoare maramureșene“ (17.000), onorarii pentru programul „Citind pe frunzele de ceai“ (12.600), Expoziția foto „Civic Resistance and State Violence“ (24.300), festivalul de film (17.600), festivalul de literatură World Voices (38.000, cu Mircea Cărtărescu), lansarea filmului „Aurora“ (23.300), Spectacolul „Polanski“ (11.700), „Filmul românesc“ (46.600), Colocviul Norman Manea (84.000), Cinematografia românească (11.400)”.
Pentru a vă face o imagine exactă despre ce a însemnat activitatea Corinei Şuteu la ICR New York, reproducem articolul lui Grigore L Culiandin revista „New York Magazin”, nr. 581, care vorbeşte şi despre felul în care a fost primită acea „expoziţie” cu „Poneiul roz cu zvastică” în America:
„CLANUL PATAPIEVICI, ŞUTEU ŞI NEA…GOE
Institutul Cultural Roman New York (ICRNY – puiul ICR de la Bucureşti, instituţie aflată sub “înaltul patronaj” – inclusiv financiar! – al preşedintelui Traian Băsescu şi sub directoratul d-lui Horia Roman Patapievici) a chemat cîţiva tineri “artişti” şi le-a făcut un “cuib” în “Galeria Româna” (ale cărei vitrine dau în Third Avenue din Manhattan), în cadrul “expoziţiei” intitulată (sugestiv) “Freedom for Lazy People!” (“Libertate pentru leneşi!”). Programul Institutului ne anunţă că: “În timp ce gentrificarea urbană şi politicile de curatare a New York-ului sterg urme legendare de grafitti care au inspirat artişti din toată lumea, street art-ul înfloreşte în oraşele din Estul Europei. Bucureşti, Timişoara, Cluj, Arad sunt doar câteva dintre locurile unde putem găsi lucrări de ‘Nuclear Fairy’ (Linda Barkasz), IRLO (Laurentiu Alexandrescu) si Omar (Marwan Anbaki). Arta lor, combinând estetica lowbrow, grafitti figurativ şi o abordare neobişnuită a textului, dă viaţă pereţilor mohorâţi şi ‘discută’ cu mediul, fie că e vorba despre o cabină telefonică, un panou publicitar sau o cutie de carton. Artiştii, cu toţii abia trecuţi de 20 de ani, lucrează – atât pe cont propriu, cât şi colectiv – sub numele de ‘Zacuska Senzual’. ICR-NY i-a invitat pentru zece zile în New York pentru a-şi construi amprenta vizuală pe pereţii Galeriei Române, dar şi pentru a întâlni artişti care lucrează pe străzile marelui oraş şi a colabora cu câţiva dintre aceştia. Evenimentul este găzduit în colaborare cu WoosterCollective, unul dintre cele mai importante proiecte online de street art”.
Pînă aici, toate bune şi frumoase. Numai că vine prima surpriză: grupul de tineri din România, autointitulat “Zacuska Senzual”, sunt prietenii lui Cristian Neagoe (“pardon, musiu”, domnul Goe, ca să ne amintim puţin de Caragiale!), coordonator de programe la ICRNY! Pentru a vă convinge că nu vă mint, vizitaţi http://www.linkedin.com/in/cristineagoe. Care-va-să-zică, domnul (NEA)GOE îşi aduce amicii din România la New York – cu aprobarea d-nei directoare Corina Şuteu şi pe cheltuiala statului român – să vopsească pereţii Galeriei Române cu “creaţii originale” inspirate din “street art”-ul mioritic! După expirarea zilelor de “muncă” pe “transport, masă şi casă” (tinerii sunt cazaţi gratuit la hotelul “ICRNY” din 38 Street!), “arta” trupei“Zacuska Senzual” poate fi acum admirată la “The Romanian Gallery” pînă pe 15 august (de Sfînta Maria – sic!). Deci, aproape două luni, americanii şi românii care se încumetă “să bage capul” vor putea vedea ce înseamnă “modernismul” în promovarea mult (prea) trîmbiţatei imagini (pe bani!) a României. Am avut ghinionul – sau, poate, norocul! – să văd “expoziţia”, întîmplător, pe 16 iulie, cînd am fost invitat la o recepţie cu ziariştii oferită de noul ambasador al României la ONU, d-na Simona Miculescu. Atunci m-am oprit şi eu cîteva minute la “The Romanian Gallery”, dar, nefiind critic de artă, nu am putut face o evaluare a lucrărilor. A facut-o, însă, săptămîna trecută, pentru ziarul nostru, d-l John Gabrian Marinescu, grafician, în articolul intitulat“Zvastică şi sex în vitrina ICR-New York”, material preluat de agenţiile de presă sau de cotidienele din ţara (vezi ediţiile online “Evenimentul Zilei”, “Ziua”, Ziare.com). Dacă nu pot comenta ca specialist, ca ziarist cred că am dreptul (şi chiar obligaţia!) să-mi spun părerea.
Şi am făcut-o pe prima pagină, adăugînd cîteva fotografii şi considerînd că ICR-NY face praf cultura şi imaginea ţării noastre printr-o expoziţie care trebuie să dispară cît mai repede din inima Manhattan-ului! Nu rămîne decît ca d-na Corina Şuteu, directoarea ICRNY, să mai dea o lovitură de imagine înlocuindu-i pe “artiştii” de la “Zacuska Senzual” cu “Simona Senzual”, tînăra “hot” care îşi expune părţile intime ale corpului prin revistele porno sau de scandal mioritice. Cum americanii sunt “Number One” în lume (şi) la sex, “Simona Senzual” ar da bine în vitrinele ICR-New York, succesul de public ar fi garantat, iar imaginea României ar exploda în America! Îi invit pe cititorii noştri şi pe toţi românii cu bun simţ să-i viziteze pe “Lazy People!” (“Leneşii”) la “The Romanian Gallery” şi să-şi spună părerea. Joia trecută, d-l Robert Horvath, cineast şi expert în materie de artă, a reuşit să sesizeze toate simbolurile antisemite şi anticreştine expuse în vitrina ICRNY, anunţînd Poliţia, FBI, Holocaust Department, Antidefamation League şi organizaţiile evreieşti din New York.
Cum a fost posibil ca sub acoperişul unei instituţii publice româneşti să aibă loc o asemenea blasfemie pe cheltuiala românilor?Asta rămîne s-o întrebaţi pe d-na Corina Şuteu, care nu ştie că în America te poţi exprima liber numai pe banii tăi, nu în instituţiile statului, unde există reguli de conduită şi fiecare bănuţ al contribuabilului este cheltuit cu mare grijă.
Urmează a doua surpriză: vineri seara, cînd Poliţia a pătruns în incinta galeriei, toate obiectele cu simboluri antisemite dispăruseră! Din fericire, însă, d-l John Gabrian Marinescu, autorul articolului de săptămîna trecută, a filmat expoziţia înainte şi după venirea poliţiştilor, avînd acum în posesie dovada clară a tentativei de inducere în eroare şi obstrucţionare a justiţiei prin “curăţarea” locului! Ştiţi cum se pedepseşte în SUA o asemenea faptă, d-na Corina Şuteu? Chiar credeţi că Dvs. şi servitorii care vă înconjoară vă puteţi bate joc de legile acestei ţări şi profita la infinit de banii publici şi de poziţia privilegiată oferita de d-l preşedinte Băsescu şi de şeful clanului de la ICR, d-l Patapievici?…
Să ne oprim acum la d-l Horia Roman Patapievici (directorul ICR de la Bucureşti şi şeful direct al d-nei Corina Şuteu), cel pentru care “Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm dacă vrem să intrăm în Uniunea European㔺i “Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei.” Recompensa “muncii” a venit: d-l Horia Roman Patapievici a primit în dar (de la preşedintele Traian Băsescu) Institutul Cultural Român (ICR) şi un buget anual de milioane de euro, pe care îi poate folosi după bunul plac, fără să poarte grija controalelor financiare şi să fie citat la DNA sau la Parchet.
Referitor la d-na Corina Şuteu, directoarea ICRNY care îşi scrie singură scrisori de apreciere şi apoi îşi roagă “clienţii” să le semneze (!), a venit vremea să afle că americanii nu dau doi bani pe servilism, nu intră în jocurile “made in Romania” şi nu mai pot fi păcăliţi cu mese întinse. Ei vin la bal, mănîncă, beau, se distrează şi pleacă, nu înainte de a spune gazdei un politicos “Thank you”!
Strategiile manipulatoare şi dispreţul pe care d-na Corina Şuteu şi “echipa” de la ICR-NY îl au faţă de noi, cei din emigraţie(care am venit aici în condiţii grele şi am clădit cîte ceva fără să ne ajute nimeni), nu vor prinde nici la americani, nici la români. Angajaţii d-lui Horia Roman Patapievici vin aici pe banii statului român, au casă şi salarii asigurate (bugetul ICR-NY este dublu faţă de cel al Consulatului Român!); îşi aduc echipa lor şi se menţin prin politici de clientelism şi santaj; cînd sustin cîte un proiect (cum e datoria lor, dacă proiectul e bun), au impresia că le eşti dator, se uită la tine de sus şi cred că pot să-ţi dicteze ce să faci sau ce să spui; se folosesc de tine cît au nevoie şi “uită” să te invite la întîlnirile importante. Scriu toate astea pentru ca sunt adevărate! Nu voi putea răsturna eu guverne, nici face ordine în dezordinea/mizeria morala de la ICR, dar nu-mi place ca unii să-şi închipuie că suntem idioţi! Noroc că exista şi artişti români bine pregătiţi – ca d-nii Horvath şi Marinescu – oameni care iau atitudine şi imi semnalează fapte pe care colegii mei din “presa liberă” de aici se feresc să le aducă la cunoştinţa opiniei publice. Ii aştept/invit să ni se alăture, pentru a dovedi clanului Patapievici, Şuteu şi domnului NEA(GOE) că nu îi pot păcăli pe români sau pe americanicu marfă stricată care miroase a… Dîmboviţa!”
Pînă acum, am crezut că numirea ca ministru la „Fondurile europene” a penibilului Cristian Ghinea („vreau să mă vadă mama că mă pup cu Monica Macovei”) este maximul pe care ni-l poate oferi tehnocratul Dacian Cioloş. Iată însă că, prin această sinistră numire ca ministru al Culturii a Corinei Şuteu, Cioloş şi Iohannis ne spun că adîncurile minţii omeneşti sînt în stare să ne arate că este loc şi de mai rău!
Autor: Ion Spanu
Sursa: Cotidianul