Controlul totalitar asupra profesiilor liberale

Declaratie politica

Comunismul ca sistem totalitar a avut ca şi caracteristică, printre altele, faptul că fiecare cetăţean era inclus într-o organizaţie perfect controlată de către PCR, Miliţie şi Securitate.

Profesioniştii independenţi, în mod special prestatorii de servicii prin practicarea unei profesii liberale, constituiau un grup specific, căruia i se consacra o atenţie specială.

La Moscova, în iunie 1946, s-au elaborat Directivele NKVD (devenit KGB, poliţia politică sovietică) pentru tarifele din orbita sovietică, inclusiv România. După 1989, aceste Directive, 45 la număr, s-au găsit în arhivele serviciilor secrete din Polonia, Cehia şi Bulgaria. Aceste Directive le găsim acţionând şi azi în România.

Directivele cu numerele 5 şi 6:

“5. Trebuie realizată în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un singur partid, având grijă ca toate rolurile cheie să revină acelor oameni care aparţin serviciilor noastre secrete.

6. Unificarea organizaţiilor de tineret trebuie făcută rapid.

De la conducători de organizaţii locale în sus, în poziţii de conducere se vor repartiza oameni desemnaţi de serviciile noastre speciale.”

În cazul de faţă, analizat, este vorba de unificarea, masificarea şi controlarea profesiilor liberale (în locul organizaţiilor de tineret sau de partid).

Constatăm că în România, în anul 2007, se continuă a se legifera şi obliga toţi profesioniştii domeniilor specifice profesiilor liberale să se înregimenteze forţat în unice asociaţii profesionale pe ţară (numite generic Corpuri profesionale). Cine nu este integrat (înscris şi recunoscut ca membru) în Corpul profesional instituit prin lege nu îşi poate practica profesia.

Această stare de fapt încalcă şi restrânge drepturile constituţionale ale persoanelor de liberă asociere (art. 40 (1) din Constituţia României) şi libera practică a unei profesii (art. 41 (1) din Constituţie).

Nu întâmplător, la sfârşit, toate Corpurile profesionale ale profesiilor liberale sunt unite în UNPLR (Uniunea Naţională a Profesiilor liberale din România), condusă de un cetăţean străin, cu dublă identitate şi dublă cetăţenie, printre care şi română.

În fapt, ceea ce se întâmplă în domeniul profesiilor liberale prin legile speciale ale Corpurilor profesionale reprezintă practici anticoncurenţiale evidente, cunoscute şi definite ca prezervarea domeniului şi bariere de intrare pentru obţinerea unor câştiguri maximale prin anihilarea concurenţei.

Efectele acestei stări de fapt sunt servicii de slabă calitate, cunoscutul efect de monopol la care se adaugă preţuri şi tarife impuse care se sustrag legilor pieţei, a cererii şi ofertei şi se creează nedreptate socială.

Toate acestea se petrec prin legi care, de fapt, ar trebui să aibă ca scop întărirea democraţiei, economiei de piaţă, satisfacerea binelui public şi asigurarea condiţiilor de manifestare a pieţei libere ca bază a progresului economic şi social.

Apar câteva întrebări cheie:

1. De ce trebuie ca, în mod forţat şi prin încălcarea drepturilor constituţionale de liberă asociere şi liberă practică a unei profesii liberale, să fie forţaţi să facă parte din aceeaşi (şi unica!) asociere, toţi profesioniştii unui domeniu sau unei profesii liberale?
2. De ce nu se permite ca, în baza legii cadru a asociaţiilor (Legea 246 din 2005, care modifică şi aprobă OG 26 din 2000) să se asocieze cetăţenii în mod liber în asociaţii profesionale, oricâte, persoane juridice, fără scop patrimonial, apolitice etc.?

Apare o dublă reglementare: una pentru recunoaşterea personalităţii juridice a asociaţiilor şi fundaţiilor (în general ONG-uri), cărora li se aplică baza legală menţionată mai sus şi, eventual, ulterior, după minim trei ani de activitate, li se recunoaşte caracterul de “utilitate publică”, iar altă reglementare se aplică pentru Corpurile profesionale (unice şi obligatorii!?), constituite prin lege, care sunt recunoscute ab initio persoane juridice de utilitate publică, înainte de a se înfiinţa, iar personalitatea lor juridică nu este consfinţită prin hotărâre judecătorească?

Ba mai mult, li se stabileşte, prin lege, şi sediul şi formele şi structura de organizare şi a organismelor de conducere, ele fiind asociaţii private!?

Cui foloseşte această discriminare şi ambiguitate legislativă?

1. De ce registrul persoanelor care practică profesii liberale este constituit şi ţinut de către Corpul profesional, asociaţie privată!? Şi nu de către stat, care, conform art. 116-117 din Constituţie, trebuie să aibă autorităţi publice de specialitate?
2. Cui foloseşte şi pentru ce acest monopol privat asupra datelor despre prestatorii de servicii prin practicarea profesiilor liberale?
3. De ce o mulţime de fruntaşi politici ai partidelor fac parte din conducerile pe ţară ale acestor Corpuri profesionale încă de la înfiinţarea lor?
4. De ce tocmai aceşti politicieni sunt iniţiatorii şi susţinătorii legiferării unor asociaţii private care încalcă şi restrâng drepturi constituţionale?
5. Câţi bani, cum se gestionează (nu cumva chiar prin evaziuni fiscală sume anule de ordinul zecilor de milioane de euro pe asociaţie profesională) şi în folosul cui?
6. De ce sunt obligaţi toţi profesioniştii domeniului să plătească cotizaţii şi taxe pentru cursuri obligatorii singurei asociaţii profesionale din care, dacă nu fac parte, nu pot profesa o profesie liberală pentru care s-au pregătit?
7. De ce li s-a permis prin lege unor Corpuri profesionale (notarii de exemplu) să îşi fixeze ei tarife minime impuse pe piaţă?

Aceste întrebări retorice şi altele care pot continua evidenţiază:

• modul neconstituţional de creare şi funcţionare a Corpurilor profesionale;
• totalitarismul instaurat prin monopolul impus pe piaţa serviciilor;
• controlul total al informaţiei şi datelor persoanelor de către asociaţii private;
• transferul inadmisibil al unor funcţii constituţionale ale statului către asociaţii private (Corpuri profesionale);
• practicarea de preţuri minime impuse pe piaţa serviciilor de către unele asociaţii profesionale şi încălcarea principiilor de liberă concurenţă pe piaţă;
• îmbogăţirea “imorală” la adăpostul legii discriminatorii a unor privilegiaţi prin jecmănirea cetăţenilor supuşi regimului de monopol şi tarife minime impuse pe piaţa serviciilor obţinute prin practicarea profesiilor liberale;
• atât de mulţi sunt atât de săraci pentru că atât de puţini sunt atât de bogaţi;
• lipsa în legislaţia românească a definiţiei conceptului de “profesiei liberală”. În ciuda acestui impediment în multe legi se face referire la acest concept care, nefiind definit, lasă loc la foarte multe interpretări abuzive;
• este imperios necesar să se înceteze iniţierea de către ministere a unor OG care să reglementeze modul de organizare şi funcţionare a unor structuri asociative private, gen Corpuri profesionale;
• apare ca imediat necesar şi obligatoriu să fie abrogate toate prevederile legale care restrâng drepturile constituţionale de liberă asociere şi liberă practică a unor profesii liberale;
• statul trebuie să reglementeze prin lege standardele şi criteriile după care se poate accede în profesie. Sigur că astfel de reglementări trebuie legiferate de către Parlament după ce Guvernul consultă specialiştii reprezentativi structurilor asociative ale domeniilor specifice;
• revine, conform art. 116-117 din Constituţie, autorităţilor publice de specialitate rolul să controleze legalitatea modului de exercitare a unor profesii şi să sesizeze justiţia pentru cazurile de nelegalitate sau mal praxis;
• este necesară şi obligatorie definirea juridică prin lege a conceptului de “profesie liberală” şi reglementarea principială prin respectarea drepturilor constituţionale de liberă asociere şi liberă practică a unei profesii va crea claritate juridică;
• deschiderea pieţei serviciilor prin practicarea liberă a profesiilor liberale v duce la scăderea preţurilor şi creşterea calităţii serviciilor. Acesta este un obiectiv de interes naţional, consfinţit şi în programul de guvernare aprobat de Parlament.

Capitolul IV – Mediul de afaceri

“Un guvern puternic nu este acela care doreşte să controleze totul, ci acela care ştie să renunţe la o parte din puterea lui pentru a da forţă pieţei şi legii. Dezvoltarea pieţelor este calea prin care actul de guvernare va îndeplini o seamă de cerinţe ale unei economii funcţionale de piaţă: stabilitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri, utilizarea eficientă a resurselor, libera circulaţie a forţei de muncă, a mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor, limitarea exceselor birocratice şi diminuarea corupţiei.”

Fenomene nocive şi efectele lor asupra domeniilor profesiilor liberale şi pieţei serviciilor în România.

1. Fenomenul: Lipsa în legislaţia românească a definirii juridice a conceptului de “profesie liberală”;
2. Fenomenul: Utilizarea unor concepte nedefinite juridic: “organizaţie profesională şi corp profesional”.

   Efectul:

   1. se generează confuzie legislativă, interpretări abuzive, sistemul legislativ devine incoerent;
   2. dubla reglementare pentru recunoaşterea şi înregistrarea persoanelor juridice;
   3. discriminare şi privilegii juridice pentru Corpuri profesionale faţă de celelalte asociaţii, persoane juridice (recunoscute şi înregistrate pe baza Legii 246(2005, care modifică şi aprobă OG 26/2000 a asociaţiilor şi fundaţiilor);
3. Fenomenul: Obligarea, prin efectul legii speciale de reglementare a profesiei, ca fiecare persoană pentru a-şi exercita profesia să devină membră în singura asociaţie profesională recunoscută prin lege.

   Efectul: restrângerea drepturilor constituţionale ale persoanelor de liberă asociere şi liberă practică a profesiei;

4. Fenomenul: Controlul totalitar al domeniilor profesiilor liberale şi al specialiştilor care practică profesii liberale:

   Efectul: valorificarea în locul autorităţilor publice de către grupuri private din conducerea asociaţiilor profesionale a informaţiilor despre persoane şi piaţa serviciilor specifice;

5. Fenomenul: Crearea monopolului pe piaţa serviciilor oferite prin practicarea profesiilor liberale prin mecanisme de numerus clausus de restrângere a accesului pe piaţă şi stabilirea tarifelor minime impuse pentru servicii.

   Efectul: Se blochează libera concurenţă a serviciilor şi liberul acces pe piaţă al noilor veniţi şi se realizează câştiguri maximale prin deformarea pieţei serviciilor.

6. Fenomenul: Substituirea statului de către asociaţii private, profesionale, în exercitarea funcţiilor de reglementare şi control pe care trebuie să le realizeze autorităţile publice de specialitate, conform Constituţiei României.

   Efectul: confiscarea şi exercitarea în interes de grup a funcţiilor statului, prin îngrădirea libertăţilor constituţionale ale persoanelor în scopul creării monopolului pe piaţa serviciilor pentru a maximiza profitul în interesul grupului profesional.

Propuneri pentru corectarea acestor stări de fapt:

• definirea prin lege a conceptului juridic de “profesie liberală”;
• promovarea legii cadru privind profesiile liberale;
• stabilirea, prin lege, a standardelor şi criteriilor pentru practicarea fiecărei profesii liberale recunoscute ca atare;
• separarea, prin lege, a rolului şi funcţiilor autorităţilor publice de specialitate de rolul asociaţiilor private profesionale;
• abrogarea actelor normative (legi, ordonanţe guvernamentale) care restrâng drepturile constituţionale ale persoanelor de liberă asociere, liberă practică a unei profesii şi liber acces pe piaţa serviciilor prestate prin practicarea profesiilor liberale.

Anexa: Extras din presă, 7 mai 2007 – Zairul “Săptămâna financiară”, pg. 10.

Articol “CCFR – Un caz al suprareglementării serviciilor profesionale”

“Recomandările OCDE în materie menţionează că pentru membrii unei profesii concurenţa trebuie susţinută şi nu eliminată.

Atunci când reglementările apar, piaţa este cel mai bine deservită când există mai multe asociaţii profesionale în locul uneia singure.

Nu ar trebui să existe înţelegeri de fixare a preţurilor (cum este la noi, cazul notarilor, nn.) sau de divizare a pieţelor, care ar putea încălca prevederile Legii concurenţei UE.

În timp ce tendinţa europeană se îndreaptă către reducerea restricţiilor, la noi se procedează împotriva acestui curent, prin intermediul reglementărilor stringente.

În domeniile profesiilor liberale, faţă de standardele promovate atât de OCDE, cât şi de UE, reglementările din România sunt mult mai restrictive.

Singurul domeniu în care ar putea să se manifeste monopoluri impuse de stat este cel al sănătăţii, deoarece aici consecinţele mal praxisului sunt cele mai grave, fiind mai dificil pentru public să evalueze competenţele profesionale ale unui anumit individ.” – Patrick Leonerd, Tax Partner KPMGB.

Domnule preşedinte, stimaţi colegi, eu vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog, insist, ca întreaga declaraţie, din care am citit un rezumat, să fie înregistrată ca atare.

Declaratia este inscrisa aici :http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6302&idm=1,01&idl=1
Urban Iulian
sursa: http://www.urbaniulian.ro/2009/01/27/controlul-totalitar-asupra-profesiilor-liberale/