Miniştri, magistraţi, politicieni de toate culorile, oameni de afaceri, băieţi care mai de care mai „deştepţi” au fost cercetaţi şi condamnaţi în ultimii ani pentru fraude uriaşe, pentru dare şi luare de mită, pentru sabotarea economiei naţionale şi pentru spionaj în favoarea unor ţări străine… De ochii lumii, doar cîţiva au fost încarceraţi… cu „termen redus”, la relaxare, prilej de auto-victimizare şi temperare a revoltei şi furiei mulţimii. La ieşirea de la zdup, din nou, trai pe vătrai, de averile lor însuşite ilegal, nimeni nu s-a atins. Gura prostimii a fost astupată. La începuturile ei, mita însemna, acolo, nişte lăzi cu vin, cutii cu whisky, caltaboşi, ţuică şi zeci de mii de euro, ca pe vremea lui Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, iar acum, mita atinge miliarde de euro. Aşa s-au ridicat faimoasele cartiere rezidenţiale în România, înţesate de imense şi sfidătoare vile luxoase, aşa au devenit miliardari şmecherii şi neruşinaţii care fac politică de asuprire a propriului popor, prin evaziune, mită şi hoţie la drumul mare.
Să le fie verificate, leu cu leu, averile bogaţilor postdecembrişti!
Cîte afaceri de corupţie mîrşavă nu şi-au dat duhul şi au fost îngropate prin sertarele procurorilor ştiuţi şi neştiuţi! Cu hoţii care fură pentru a se hrăni, hoţii mărunţi, imediat îşi face justiţia treaba! Am văzut la televizor un circ grotesc, extrem de dureros, cu un amărît de boschetar, care, cu bani din cerşit, cumpărase de la un marchet o sticlă de suc şi o ciocolată, dar mai rîvnise şi la o nuga, pentru care însă nu-i ajungeau banii. Dar, fiindcă foamea îi striga cu disperare să ia şi nuga aceea, care costa doar 60 de bănuţi (deci, 0,60 lei!), pedepsitul de Dumnezeu a băgat nuga în buzunar. După ce a plătit la casă ciocolata şi sucul, a fost controlat şi i s-a găsit marea comoară furată. Alarmă de gradul zero, televiziune, poliţie, jandarmerie şi alte organe l-au expus pe nenorocit oprobriului public, l-au ridicat cu duba şi l-au dus la beci, ca să ia lumea aminte de ce va să zică furtul din avutul altuia!
Pe românii care s-au împrumutat la bănci, nu ca să-şi pună plasme 3D în casele de lut sau mobilă cu telecomandă în nişte amărîte de apartamente, ci să-şi ţină copiii la şcoli înalte, în celebrele universităţi din vestitul Occident, să-şi opereze bolnavii sau să-şi îngroape morţii, i-aţi executat silit şi i-aţi lăsat fără case, cînd au rămas fără locurile de muncă desfiinţate tot de voi, măscăricilor! Cînd e vorba de voi, cei care aţi furat şi vîndut România, aţi luat împrumuturi fabuloase din bănci fără să le mai restituiţi, justiţia foloseşte ochiometrul, fiindcă este tot la mîna voastră! Să le fie verificate, leu cu leu, averile celor care s-au îmbogăţit după lovitura de stat din 1989, antiromânii care acţionează protejaţi de legiuitori, la rîndul lor, membri ai clubului de crimă organizată împotriva statului român. Cele mai periculoase găşti de hoţi au luat în stăpînire România şi-au împins-o în războaie străine. Dureros este că şi-au găsit susţinători în rîndul populaţiei, care îi apără cu violenţă şi prostie şi îi votează pentru un peşcheş de crîşmă.
Ce ruşine, ce nesimţire ordinară, ce sfidare grosolană a poporului pe care ar trebui să-l slujească!
„A nu fi cuprins de ruşine atunci cînd ai furat, e cea mai mare depravare”, zicea Aristotel pe la anii 300 î.H. Aceşti „specialiştii” care au reconstruit dialectica hoţie-lege, nu trăiesc doar din retribuţia uriaşă de parlamentar, ba, încă, îşi mai făcură şi pensii suplimentare, ce ruşine, ce nesimţire ordinară, ce sfidare grosolană a poporului pe care ar trebui să-l slujească, nu să-l jefuiască! (Fiindcă „Patria este norodul, iară nu tagma jefuitorilor!”, cum zicea Tudor din Vladimiri).
Sursele lor de bani s-au înmulţit ca ploşniţele în bojdeuca săracilor, iar cînd sînt atinşi de cineva la inteligenţă pot prezenta seturi de diplome de facultăţi, masterate, doctorate, burse străine, încît e clar că, banii şi puterea le-au lungit mînile şi parşivitatea, nu le-a sporit mintea. Avari, cupizi, făţarnici, seniori ai lăcomiei de bani, distrugători a tot ce-i românesc, politicienii noştri n-au lucrat niciodată pentru popor, fiind tot timpul împotriva lui. Înhăitaţi cu străinii şi duşmanii României, urzesc şi pun la cale împotriva naţiunii, dar în folosul şi sporul nemerniciei lor. Spionează pentru străini, făcînd un titlu de glorie din asta. Cît de potrivite sînt versurile lui Adrian Păunescu pentru micimile din Parlament!: „La muncă, derbedei, că trece anul/ Şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul./ Făceaţi pe democraţii cei cucernici,/ […] mamii voastre de nemernici!/ Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine/ Şi-apoi convingeţi-vă că e bine.// C-aţi luat o ţară de mai mare dragul/ Şi i-aţi distrus averile şi steagul./ S-ajungem colonia de ocară/ Care-şi va cere scuze în maghiară./ Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,/ Aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici”… La muncă, derbedei!
Autor: Maria Diana Popescu
Sursa: Art-Emis