Protestele din ultimele zile au scos în stradă mulți oameni îngrijorați pe bună dreptate de posibilitatea amnistierii unor cazuri celebre de corupție, ca și multe persoane din USR și ONG-uri.
Ele au fost promovate de Hotnews și Moise Guran, ca și de mai multe televiziuni, deci nu e de mirare că circa 3000 de persoane s-au strîns în București, mai ales că ministrul Justiției întîi a spus că nu avea de gînd să dea ordonanțe, pe urmă a spus că nu le retrage.
A existat o întrebare a mai multor organizatori tradiționali de manifestații (comunicată de Alina Mungiu-Pippidi într-o emisiune la B1TV în care a luat de altfel partea manifestanților, atrăgînd insultele unui politician ALDE, Catalin Beciu, față de viteza cu care eventul inițial a crescut de pe o comunitate Facebook obscură, Corupția ucide, unde a ajuns la 10 000 în numai cîteva ore și a îndemnat ca organizatorii să se identifice.
De atunci, au apărut mai multe explicații alternative (organizatorii ar fi folosit un event vechi, care avea deja multe mii strînse), teorii ale conspirației și zvonuri. Și pe comunitate a apărut numele lui Florin Bădiță, care a organizat evenimentul cu scoaterea pantalonilor în metrou, dar și manifestațiile din a treia zi de după Colectiv care, ca și la cele de săptămîna precedentă sau la cel din vară despre Gabriel Oprea, au în comun faptul că nu s-au dat amenzi protestatarilor.
E o întrebare de ce doar anumite manifestanții nu mai iau amenzi, chiar cele împotriva PSD cu PSD la guvernare, cînd sub Dacian Cioloș, care era un democrat (de exemplu la demiterea lui Vlad Alexandrescu sau la priveghiul pentru Colectiv), ca și sub Victor Ponta sau Emil Boc curgea cu ele.
Florin Bădiță nu are alt trecut civic decît organizarea de events pe diferite cauze de genul celei cu pantalonii și a intrat în atenția presei cînd s-a întîlnit cu un reporter de la Adevărul la un training organizat de el contra manipulării online în anul 2014. Același reporter l-a descris apoi ca pe scînteia manifestațiilor de la Colectiv care au dus la căderea lui Victor Ponta. http://adevarul.ro/news/eveniment/special-adevArul-omul-anului-e-strada-1_5681661837115986c6e73c18/index.html
El se bucură de reputația unui IT-ist, dar conform profilului său pe Linkedin nu este IT-ist, pentru că a urmat doar cursuri de psihologie la universitatea Titu Maiorescu. El își mai trece în CV studii la ”universitățile” Cros (http://cros.ro/universitate/) și Draper (http://www.draperuniversity.com/), care nu sunt de fapt universități, sau măcar școli, ci niște traininguri fără nici o acreditare academică, în domeniul startupurilor IT și new media.
Florin nu are o slujbă clară, și singurul proiect ca și asociere de lungă durată pare a fi cu Ministerul Justiției din România, unde are un proiect de analiză de date.
Data Analyst
Ministry of Justice of Romania
September 2014 – Present (2 years 5 months) Bucharest, Romania
Cercetarea de fata doreste sa analizeze cresterea eficientei justitei intre 2000-2014, sa analizeze tipul de dosare per instanta, topul institutiilor care au fost actionate sau au actionat in instanta, valoarea despagubirilor oferite per obiect si diferentele in timp, analizand cele 100.000.000 de dosare existente in perioada 2000-2014
Propunem spre analiza 10 statistici diferite despre sistemul judiciar din Romania
– Analizarea efectului modficarii codului de procedura penala si civila, in anul 2010, timpul de propagare per instanta ( corelare cu datele de la CSM privind trainingurile oferite, pentru a observa eficienta lor )
– Analizarea si crearea unui top general la nivelul tuturor instantelor despre top 100 cele mai multe procese, ca obiect al procesului, in perioada 2000-2014, precum si analiza individuala, pe an
– Realizarea unui sistem de extragere automata a sumei de bani pe care paratul sau reclamantul a trebuit sa o plateasca, realizand apoi o statistica generala la nivel de instanta, per an , pe tip de proces
– Realizarea unui index national de masurare a corectudini datelor introduse de grefieri din Romania
– Realizarea unui set de recomandari pentru modificarea sistemului ECRIS IV, pentru a reduce numarul de erori survenite in procesul de introducere a datelor
( De exemplu numai la curtea de apel Bucuresti exista 109 moduri diferite de a scrie o intrare )
– Realizarea unei statistici de masurare a timpului mediu de solutionare a dosarelor, impartita pe obiectul dosarului, precum si evolutia in timp, colaborata cu numarul de judecatori per complet.
– Analiza unor legi date si timpul de propagare in instanta. Ex Angajarea raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006, (OUG nr.24/2008) , LEGEA NR. 43/2003 , Legea 341/2004, Legea nr.221/2009
– Statistica top procese intr-o zi, per instanta/an precum si per instanta / total”
(Profilul întreg poate fi vizualizat la https://www.linkedin.com/in/baditaflorin, accesat ultima dată pe data de 22 ianuarie 2017.). Nu exista nici o coroborare de la Ministerul Justiției.
Cîți alți hispsteri care au însă acces la date din Ministerul Justiției sunt analiști de date fără studii în date și au stabilit conexiuni strategice cu ONG-uri ca RISE, Expert Forum ş.a.m.d.?
Autor: Adrian Popescu
Sursa: Cotidianul