Dacă urmărim evoluţia preţurilor sectoriale şi ponderea lor în economia inflaţiei, observăm că utilităţile şi combustibilii ne-au stricat socotelile în mai mare măsură decât consumul stimulat de creşterile de venituri.
Creşterea preţurilor în ultimele 12 luni (aprilie 2017-aprilie 2018) a fost de peste 5%, mai exact de 5,22%, cum ne-a informat pe 14 mai Institutul de Statistică. Primul impuls al multor români la aflarea acestei veşti este să dea vina pe politica salarială “iresponsabilă” care ar fi dinamitat echilibrul cerere-ofertă în economie. Dar nu asta e explicaţia reală, ci tot utilităţile, combustibilii, “fumurile”, au pus umărul în mai mare măsură la ascensiunea inflaţiei decât majorarea sumelor alocate pentru creşterea standardului de viaţă.
În comunicatele de presă ale Statis-ticii nu găsim evoluţia detaliată a preţurilor pe categorii de produse şi servicii pentru luna aprilie 2018 faţă de aprilie 2017 (se raportează aprilie 2018 la martie 2018 şi la decembrie 2017), dar ne putem face o idee urmărind evoluţia preţurilor în intervalul decembrie 2017-decembrie 2016 şi aprilie 2018-decembrie 2017. Ei bine, la finalul anului trecut, consemnam o creştere generală a preţurilor în intervalul decembrie 2017-decembrie 2016 de 3,3%. Cum INSSE arată explicit şi ponderea produselor şi serviciilor în calculul inflaţiei, putem calcula în acest fel că din cele 3,3 puncte procentuale, 0,8 pp veneau din “utilităţi” (din care 0,73 pp era contribuţia doar a electricităţii, unde avem o creştere a preţurilor cu 12% anul trecut!), creşterea preţurilor la combustibili contribuia cu 0,48 pp (s-au scumpit cu aproape 6% anul trecut), tutunul şi ţigările aduceau la rândul lor 0,33 pp (preţuri cu 5,5% mai mari).
Deci, doar din gaze, electricitate, încălzire centrală, combustibili şi ţigări aveam aproape jumătate din creşterea inflaţiei pe 2017. Creşteri importante mai întâlneam atunci la carne şi produsele din carne (contribuţie de 0,37 pp) şi lapte şi produse lactate (0,26 pp). Laptele şi carnea s-au scumpit fiecare cu 4-5% anul trecut, o evoluţie pe care o putem pune şi în contul inflaţiei importate, având în vedere că o bună parte din produsele alimentare care intră în ţară nu sunt produse locale. Chiriile crescuseră la rândul lor cu peste 2% în 2017, dar cum ponderea acestui capitol în calculul inflaţiei este redus (1,1%), practic putem să-l ignorăm. Una peste alta, inflaţia anului trecut s-a datorat în cea mai mare parte exploziei preţului la utilităţi şi combustibili şi scumpirilor la ţigări, carne şi lapte.
Ce se întâmplă în primele 4 luni din 2018? Creşterea preţurilor la utilităţi continuă la fel de spectaculos, ştafeta energiei electrice fiind preluată de gaze (preţurile s-au majorat cu 10%). Din cele 1,92% cât reprezintă creşterea preţurilor în aprillie 2018 faţă de decembrie 2017 observăm că 0,48 pp vin din “utilităţi” (0,34 pp este doar contribuţia gazelor), preţul la combustibili îşi continuă urcarea, alimentat şi de evoluţiile pe plan extern (0,31 pp), iar din ţigări mai vin 0,15 pp. Ca şi în 2017, în primele 4 luni din 2018 aproape jumătate din inflaţie vine din creşterile de preţuri la combustibili, utilităţi şi ţigări. Laptele şi carnea sunt înlocuite în 2018 de legume şi conserve de legume (contribuţie de 0,24 pp) şi fructe şi conserve de fructe (0,27 pp), dar în aceste cazuri să ţinem cont şi de sezonalitatea preţurilor, primele fructe şi legume intrate în piaţă fiind mai scumpe.
Concluzia care se desprinde de aici este că politica salarială n-a contat prea mult în umflarea inflaţiei sau, în tot cazul, nu la fel de mult că în cazul utilităţilor şi al combustibililor. Poate nişte importatori de carne, lapte, legume şi fructe şi producătorii de ţigări s-au gândit că salariile mai mari i-ar putea determina pe mulţi să se uite cu mai mare îngăduinţă la creşterile de preţuri, dar în mod cert evoluţiile din sectorul energetic (în special pentru electricitate şi gaze) au avut şi alte resorturi. Iar aici ANRE ar fi cea mai în măsură să dea nişte explicaţii.
Autor: Cristian Dogaru
Sursa: Bursa.ro