Indiferent de orientarea lor reala sau formala, toti politicienii importanti de la Chisinau doresc aderarea la Uniunea Europeana. Chiar si comunistii ciripeau la fel inainte de alegeri, dar de la declaratii la fapte este cale lunga. Pentru ca liderii de la Bruxelles sa te creada, nu trebuie sa stai in doua luntre. Este inadmisibil sa practici limbajul dublu, sperand ca nu esti depistat. In Parlamentul European exista o tendinta de creditare a eforturilor depuse de liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, mai ales dupa tragediile din aprilie, iar aceasta stare de spirit trebuie valorificata. E adevarat, inca nu se poate vorbi de reforme in R. Moldova, dar daca se continua cochetaria cu Moscova prin Comunitatea Statelor Independente, nu mai ramane nicio sansa de aderare. Chisinaul doreste un acord politic de asociere cu Uniunea Europeana si, in acest sens, Comisia pentru Politica Externa a avizat mandatul Ministerului de Externe sa trateze la Bruxelles. Prima runda de tratative va avea loc pe 12 ianuarie 2010. “La MAE deja au inceput cursuri de pregatire a negociatorilor si exista si suportul in acest sens din partea mai multor tari membre ale UE, printre care tarile baltice, Ungaria, Polonia”, a spus Igor Corman, presedintele Comisiei de Politica Externa. Delegatia basarabeana va insista pentru stabilirea unor perspective clare de aderare si aici ar trebui sa se consulte cu Bucurestiul care a trecut prin aceasta experienta, dar daca ministrul Iurie Leanca prefera Ungaria este o alta chestiune. Pe 29 octombrie, a avut loc prima runda de consultari in cadrul Comitetului de cooperare R. Moldova-UE, unde s-a convenit structura viitorului Acord politic bilateral.
“UN act la limita tradarii interesului national”
Esentiala este stabilitatea politica, dar aceasta conditie nu va fi indeplinita curand. Vladimir Voronin-Bujenita (FOTO) a anuntat ca Partidul Comunistilor nu va vota cu Marian Lupu pentru functia de presedinte. “Nu conteaza cine este propus la functia de sef de stat, important este ca aceasta a fost propusa de coalitia parlamentara liberal-democrata. Din considerente de principiu, nu putem vota nicio candidatura din partea Aliantei, deoarece acea politica si acel vector de guvernare pe care a adoptat-o aceasta alianta in nicio masura nu corespund cu problemele noastre”, a declarat militianul in vata veteranilor bolsevici.
Alegerile anticipate nu vor fi o pacoste, vor clarifica situatia (lucru valabil si pentru Romania). Democratia nu costa prea mult niciodata daca opinia publica este consultata si respectata. Cu prilejul unei conferinte dedicate luptei contra coruptiei, istoricul Anatol Petrencu, presedintele Miscarii pentru Aderare Europeana (MAE), a solicitat pe 6 noiembrie modificarea Constitutiei prin referendum fiindca Republica Moldova nu este nici cal, nici magar: nu e nici republica prezidentiala, nici parlamentara. Aici seamana bine cu Romania. “Daca aveti sondaje referitor la statutul republicii, va trebui sa tineti cont de ele. Nu e cazul sa alegeti o varianta de mijloc, a unei republici semi-prezidentiale, deoarece vedeti ce se intampla in Romania. Ar trebui sa alegeti fie o republica prezidentiala, fie una parlamentara. Daca presedintele Romaniei Traian Basescu nu ar fi avut declaratii atat de transante, nu cred ca astazi s-ar fi simplificat procedura de redobandire a cetateniei romane. R. Moldova se afla acum in situatia Romaniei, cand noi am scapat de neo-comunismul lui Iliescu. Ulterior, am prevenit accederea la conducere a lui Adrian Nastase, asa cum voi ati scapat de comunistul Vladimir Voronin”, le-a sugerat Ebastian Bodu, europarlament roman. “Avem nevoie de un presedinte puternic. Ce se intampla acum? Voronin si Lupu au mers la Moscova ca sa negocieze alegerea presedintelui. Este un act la limita tradarii interesului national”, este de parere Roman Mihaes, membru in Biroul Permanent al MAE. “Guvernul Sturza a construit drumul de la Orhei spre Balti in opt luni. Comunistii au construit in opt ani doar drumul spre vila lui Voronin de la Condrita”, a spus Mihai Severovan de la Partidul National Liberal.
Transnistria este o piatra de moara, care atarna mai greu pentru Chisinau decat coruptia endemica din al doilea stat romanesc, edificat de Voronin dupa model central-asiatic. Uniunea Europeana umbla in varfuri pe langa Rusia si, de aceea, a impins R. Moldova in zona gri, alaturi de Ucraina si Azerbaidjan. Rusia a permis pentru UE si SUA doar un statut de observator la tratativele de reglementare a conflictului de pe Nistru. Dupa o pauza de aproape trei ani, reuniunea in format 5+2 s-a intrunit pe 6 noiembrie la Viena, cu participarea Chisinaului, Tiraspolului, Rusiei, Ucrainei, OSCE, UE si SUA.
Unirea – singura cale de aderare rapida a Republicii Moldova
Chiar daca scepticii, statalistii si captivii Moscovei cred ca basarabenii (indiferent de etnie) nu doresc reunificarea pasnica a Republicii Moldova cu Romania, o presiune surda se resimte de jos in sus: din cauza crizei economice grave si a izolarii, tinerii nu mai suporta sa traiasca in tarcul lui Molotov. Ei au inteles deja din aprilie ca unica modalitate de dobandire a libertatii spre Europa este reintregirea nationala. Cu un salariu minim pe economie de numai 46 de euro, basarabenii simt ca le-a ajuns cutitul la os. Ei vor sa lucreze liber oriunde pentru a-si creste copiii ramasi acasa. Motivatia economica actuala este mult mai puternica decat avantul national din 1989-1990, cand intelectualii de la Chisinau si Cernauti doreau revenirea la limba romana si la studiul istoriei romanilor. De aceea, daca nu vor intreprinde pasii necesari, s-ar putea ca politicienii de la Chisinau si de la Bucuresti sa fie luati prin surprindere de evenimente. “Republica Moldova n-are nicio sansa sa devina vreodata stat prosper si sa se integreze intr-un viitor previzibil, de una singura, in Uniunea Europeana. Nici Uniunea Europeana nu este dispusa sa se extinda spre est in urmatorii 25 de ani. Din contra, R. Moldova este plasata in asa-zisul parteneriat estic, alaturi de Belarus si Azerbaidjan”, se arata in programul Miscarii Unyoniste din R. Moldova, condusa de Ilie Bratu, un mai vechi luptator pentru drepturile romanilor de dincolo de Prut.
Reprezentantii Romaniei din Parlamentul European manifesta doua abordari diferite: socialistii (PSD) considera ca nu exista sanse pentru Chisinau sa iasa din zona gri, unde a fost aruncat, alaturi de Ucraina si Azerbaidjan, si popularii (PDL) care insista pentru scoaterea R. Moldova din aceasta categorie si alaturarea de tarile din Balcanii de vest, care au toate sansele sa adere. L-am ascultat pe eurodeputatul Ioan Mircea Pascu (PSD) pe 6 noiembrie, vorbind la Biblioteca Centrala Universitara despre sansele de aderare ale Chisinaului. Parteneriatul estic a fost lansat la 7 mai 2009, la Praga. Criza gazelor din 2006 si 2009, invazia din Georgia au aratat ca UE este vulnerabila. Consiliul European a hotarat la reuniunea din 14-15 septembrie semnarea unor acorduri cu Armenia, Azerbaidjan si Ucraina. Se pregateste R. Moldova. Nu exista acorduri de liber schimb cu tarile parteneriatului estic. L-am intrebat pe domnul Pascu ce fac euro parlamentarii romani pentru a forta nota. “Republica Moldova va fi tratata la pachet cu tarile din spatiul ex-sovietic. Ce facem noi? Ne luptam sa mentinem Moldova pe radar. Sa vedem daca aleg un presedinte. Socialistii sprijina total R. Moldova, la fel Partidul Popular. Monica Macovei este presedinta Comitetului UE-R. Moldova. UN alt element pozitiv: Rusia are o atitudine mai favorabila fata de Chisinau. Situyatia economica de-acolo este deosebit de grea. Am discutat cu Carl Bildt, ministrul de Externe al Suediei, tara ce detine presedintia UE. El a fost la Chisinau. Exista disponibilitate, iar noi trebuie sa fim mai maturi”, ne sfatuieste domnul Ioan Mircea Pascu.