Ce nu știu aceste doamne-domnișoare atoateștiutoare este faptul că televiziunea nu e decît opiu pentru cei ce nu-și pot permite opiul adevărat. Privitul la televizor aduce creierul într-o stare îndepărtată de cea de veghe și foarte aproape de aceea de somn, fapt confirmat de toate înregistrările electroencefalografice. Fenomenul se datorează unui “baraj” prin care creierul reacționează la fluxul prea rapid al imaginilor tv, pe care omul nu e pregătit genetic să le gestioneze fiziologic, așa că privitul la tv intră în domeniul fiziopatologic. Foarte multe studii au demonstrat și că privitul la tv are, pe termen lung, consecințe nefaste asupra tuturor aptitudinilor intelectuale ale oamenilor. În cazul copiilor, aceste repercusiuni sînt chiar devastatoare.
De asemenea, există și studii care arată că privitul cronic la tv provoacă și boli fizice, nu afectează numai mentalul. Cum privitul la tv creează și dependență, putem spune că acesta are absolut toate caracteristicile unui drog. Iar asta e valabil indiferent de conținutul programelor vizionate. În funcție de conținutul acestor programe, nocivitatea poate crește.
Faptul că China încearcă să-și protejeze IQ-ul populației și să reducă imbecilizarea prin tv e un fapt care ar trebui salutat și e un exemplu care ar trebui urmat. Dar mass-media de la noi nu e capabilă de prea mult discernămînt, din păcate. Deși la noi o asemenea măsură ar fi mai necesară decît în China. Pe de o parte, potrivit unui studiu GFK din 2010, românii privesc la tv peste 6 ore pe zi, europenii privesc sub 4 ore, iar în zona Asia-Pacific oamenii se droghează cu tv mai puțin de 3 ore zilnic, adică noi sîntem supuși unor doze mai mari decît duble față de cele care îi afectează pe chinezi. Pe de altă parte, la capitolul IQ stăm deja mult mai rău decît chinezii, astfel că la testele PISA (care măsoară aptitudini, nu cunoștințe) abia primii 5% dintre elevii români reușesc scorurile pe care le obțin primii 50% dintre chinezi. Ținînd cont de IQ-ul din România (90, față de 105 în China) și de dozele de imbecilizare administrate populației prin tv, s-ar impune marcarea tuturor programelor tv cu avertizări similare celor care există pe pachetele de țigări și accizarea televiziunilor în același mod în care e accizat alcoolul. (La consumul de alcool ocupăm abia locul 8 în lume, stăm ceva mai bine decît la tv, unde sîntem primii…)
În paralel cu reducerea divertismentului, China impune televiziunilor și creșterea ponderii știrilor în programe, lucru care vizează creșterea informării populației. La noi, are loc, de cîțiva ani, un fenomen opus. Deși avem tot mai multe televiziuni de știri, conținutul programelor lor a devenit tot mai mult unul de divertisment. Se alocă tot mai mult spațiu unor “știri” și chiar unor dezbateri, ce durează uneori zile întregi, asupra vieților private ale unor interlopi, curve, oameni fără o formație și ocupație certe etc etc, personaje transformate în vedete naționale. Tot mai mult spațiu e destinat, pe aceste televiziuni de știri, și unor prezicători, astroloage, clarvăzători, horoscopiste, vindecători, vrăjitoare etc etc. De asemenea, tot mai des apar la tv diverși actorași, care joacă la televiziunile de știri rolul vieții lor, acela de atoateștiutori, de oameni care se pricep la toate, deși ei nu se pricep decît, cel mult, să amăgească publicul că s-ar pricepe la ceva. Toate acestea, petrecute în ultimii ani, lasă impresia transformării televiziunilor de știri în adevărate bîlciuri ale deșertăciunilor, într-un divertisment tv trist, foarte trist… Performanța din ultimii ani a televiziunilor de știri e foarte bine măsurată de recentul sondaj IRES, care ne arată drept un popor năuc, care nu-și cunoaște nici măcar partidele și liderii politici. În schimb, alte sondaje au arătat că românii sînt la curent cu evenimente diverse din viețile unor pseudo-vedete, performanță datorată acelorași televiziuni de știri, care nu ratează nicio ocazie de a transforma în eveniment național, de exemplu, divorțul unei prostituate de un hoț.
Revenind la China, chiar dacă guvernanții de acolo invocă păstrarea identității naționale ca pretext al reducerii divertismentului tv, principalul efect al acestei măsuri (care va duce inevitabil și la scăderea consumului tv) va fi acela al diminuării imbecilizării prin tv, adică va duce la o mai bună conservare a inteligenței fenotipice a chinezilor.
Dacă ne gîndim și că măsura limitării fertilității a avut ca principal efect conservarea mai bună a inteligenței genotipice a chinezilor (toate studiile arată că, pretutindeni în lume, se înmulțesc preponderent cei cu IQ-ul mai mic), avem explicația ascensiunii Chinei către supremația mondială, pe care o va obține foarte curînd, mult mai repede decît prevăd analiștii economici…
PS. Chiar în momentul în care scriu acest text, președintele a retrimis în parlament legea care impunea televiziunilor să difuzeze și ceva cultură, pe motiv că ar aduce atingere libertății presei. Doamnele-domnișoare-tv s-au grăbit să salute gestul prezidențial. Dar nu e orice speranță pierdută, poate că Zăvo, Moni, Iri, Vanessa, Melissa etc etc se vor apuca de cultură și atunci vom fi serviți cu cultură non-stop pe televiziunile de știri.