După ce s-au trezit că veniturile prognozate anul trecut nu mai au nicio legătură cu realitatea din 2009, instituţiile publice s-au văzut nevoite să taie drastic din cheltuieli. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), de pildă, a decis să nu mai trimită prin poştă formularele pentru declaraţiile fiscale, realizând astfel o economie anuală de peste cinci milioane de lei. În alte cazuri, însă, reducerile de costuri sunt mai mici. Circa 6.000 de lei va economisi lunar Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, prin întreruperea funcţionării ascensoarelor din sediul instituţiei, o măsură similară fiind luată şi la Direcţia Finanţelor Publice din acelaşi oraş.
În celălalt colţ al ţării, la Craiova, dorinţa de a cheltui cât mai puţin a luat forme şi mai ciudate. „Şoferii instituţiei vor trebui să conducă cu acceleraţie redusă, nu mai mult de 3.000 de turaţii pe minut, ca să nu consume mult carburant“, a anunţat Gabriel Anghel, consilierul pentru relaţia cu mass-media din cadrul Prefecturii Dolj. Anghel a mai dezvăluit că tuturor prefecţilor şi subprefecţilor le-au fost limitate convorbirile pe telefoanele mobile, iar în cazul unei deplasări în străinătate doar şeful delegaţiei va avea dreptul la decontarea a cel mult zece minute în sistem roaming.
Metode de economisire
O altă prefectură, cea din Covasna, a renunţat la abonamentele la presă, cablu TV şi internet. Prefectul Codrin Munteanu a precizat că internetul va fi asigurat prin Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), fiind astfel gratuit. STS va asigura şi găzduirea site-ului instituţiei. Primarul din Târgu-Mureş, Dorin Florea, a anunţat că intenţionează externalizarea unor servicii, cum ar fi administraţia cimitirelor, tot pentru a reduce din cheltuieli, în timp ce unele din şcolile din Suceava au introdus iluminat pe bază de senzori, pentru a scădea consumul de energie electrică.
Iar lista măsurilor luate spre a tăia din costuri nu se opreşte aici. Două treimi din poliţiştii de frontieră din Vaslui au rămas fără telefoanele mobile de serviciu, iar angajaţilor Ocolului Silvic Municipal Bistriţa le-au fost reduse salariile cu 10%, în timp ce la CFR s-a decis renunţarea pe cât posibil la orele lucrate noaptea sau în weekend. Şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a decis să elimine o serie de posturi. „Am desfiinţat posturile de conducere care se dublau inutil“, a explicat el, spunând că vor fi făcute, în acest fel, economii de aproximativ 400.000 de euro pe an.
Lipsa fondurilor a dus la situaţii absurde. Poliţiştii din Covasna au folosit autobuzele, trenurile sau maşinile personale pentru a executa mandate de aducere, în timp ce, potrivit Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, utilizarea computerelor şi imprimantelor personale sau achiziţionarea de consumabile din banii proprii a devenit un obicei larg răspândit.
Cum ne furăm căciula singuri
Tendinţa de raţionalizare a consumurilor bugetare îşi are izvorul la Palatul Victoria. „Am decis înfiinţarea unui consiliu pentru raţionalizarea cheltuielilor publice, pentru a atenţiona structurile care gestionează bani publici cu privire la modul în care sunt utilizate resursele“, anunţa la sfârşitul lunii iunie premierul Emil Boc.
Problema cea mai mare nu este că unele din activităţile instituţiilor publice sunt îngreunate sau restrânse ca urmare a unor decizii de genul celor pomenite mai sus. Lucrul care ar trebui să stârnească revolta contribuabililor este că, dacă prin astfel de măsuri se fac economii de cele mai multe ori neglijabile, nimeni nu pare să reuşească să intervină în cazurile în care se risipesc sume imense din banii publici. Ultimul exemplu: pasajul rutier peste calea ferată din zona Pipera din Capitală, care, din cauza unor greşeli de proiectare, a ajuns să coste cu cinci milioane de euro în plus, adică aproape dublu.
108 mld. de lei sunt cheltuielile prevăzute în bugetul de stat pe 2009, cu aproape 33 de miliarde de lei mai mult decât veniturile estimate, rezultând un deficit bugetar de aproape 4,6% din PIB
Razvan Amariei
sursa: capital.ro