Daca nu primeau ajutoarele colosale din partea guvernelor, finantistii din SUA si Marea Britanie probabil ca nu si-ar fi revenit, scrie revista Entrepreneur. Masurile luate pentru revenirea lor nu au insemnat, insa, intoarcerea in varful piramidei, ci doar pastrarea lor in picioare.
In acelasi timp, in jurul lumii, centre regionale ca Toronto, Shanghai, Singapore sau Zurich inregistrau profituri explozive si deveneau lideri financiari globali.
New York si Londra nu vor disparea de pe harta financiara a lumii, dar, pe masura ce puterile occidentale vor pierde din putere, bancile isi vor indrepta atentia mai degraba spre Hong Kong si Sao Paolo.
Toronto este un urias bland care s-a concentrat mai mult pe economia Canadei. Acum incearca sa schimbe acest lucru si si-a propus sa devina unul dintre cele doua mari centre finaciare din America de Nord si unul dintre primele cinci ale lumii.
La nivel regional, Toronto este deja un jucator important, al treilea din America de Nord dupa New York si Chicago, in ceea ce priveste numarul de oameni din sistem si profit. De asemenea, Bursa din Toronto este a treia ca marime din America de Nord si a opta in lume in functie de capitalizarea de piata. Taxele ar fi singurul dezavantaj.
Luxemburg este un paradis fiscal exotic cu reguli privind secretul bancar asemanatoare celor din Elvetia. Micul oras se lauda ca este al doilea loc preferat pentru fondurile de investitii din lume dupa SUA, principala piata de reasigurare din Uniunea Europeana si primul centru bancar privat din zona euro.
Mai mult de 145 de banci din 24 de tari si-au deschis sucursale in Luxemburg, potrivit guvernului. Secretul bancar de aici a facut, insa, ca tara sa fie inclusa pe lista gri si pe lista neagra a paradisurilor fiscale, acest lucru urmand sa atraga mai multa presiune internationala, care ii va izgoni pe unii investitori.
Sao Paolo combina opotunitatile bancare imense cu distractia specifica Braziliei. Chiar daca este considerat subdezvoltat si nu se poate trece usor peste problemele de securitate, sectorul bancar brazilian si moneda tarii au dovedit stabilitate in timpul crizei financiare.
Pentru a deveni un centru finaciar global, Brazilia va trebui sa mai lucreze la partea legislativa si la respectarea contractelor. Mediul de afaceri din aceasta tara este tras in jos si de sistemul ineficient de colectare a taxelor, costurile ridicate si capitalul uman prea putin dezvoltat.
Zurich ar putea atrage toti bancherii din SUA sau Marea Britanie pentru ca aici nu i-ar ameninta nimeni cu impozite pe bonusuri. Orasul elvetian este recunoscut pentru mediul institutional si de afaceri, pietele financiare, dar si accesul la ele. De asemenea, potrivit indexului Forumului Economic International, performantele sale in stabilitatea financiara sunt exceptionale.
Tendinta de secretizare ii ingrijoreaza, insa, pe multi liderii politici europeni, iar oamenii de afaceri ar putea sa isi indrepte atentia mai degraba spre Singapore. Ei ar avea si un alt motiv, daca ne gandim ca UBS si Credit Suisse isi au sediile in Marea Britanie pentru ca viata la Geneva sau Zurich este cam plictisitoare.
Shanghai are succes deoarece China vrea sa zdrobeasca Hong Kong-ul. Guvernul de la Beijing a anuntat, in aprilie 2009, ca vrea sa transforme orasul intr-un centru financiar global pana in 2020. Si, daca Beijingul isi propune ceva, de obicei reuseste.
Bursa de la Shanghai are o capitalizare de 2,7 trilioane de dolari, fata de cele 2,3 trilioane din Hong Kong, dar este dezavantajata ca cei mai multi investitori sunt din domeniul comertului. De asemenea, sistemul bancar al Chinei este considerat ineficient, chiar daca este al 8-lea ca marime din lume, si este tinut jos de profitul mic si de faptul ca este detinut de stat.
Hong Kong este vazut ca un Disneyland pentru bancheri. El are un mare avantaj in fata Shanghaiului, in ciuda eforturilor Beijingului, deoarece bursa de aici are 1.297 de companii fata de cele 869 din Shanghai. De asemenea, are si mai multe domenii de servicii financiare decat rivalul chinez: asigurari, contabilitate si drept.
Taxele mici sunt un alt avantaj. Companiile platesc 16,5%, nu exista impozit pe profit si nici TVA, iar locuitorii au un impozit unic de 15%.
Singapore este iubit de finantisti pentru ca e mai insorit decat New Yorkul, este foarte usor sa incepi o afacere si totul functioneaza asa cum trebuie. Potrivit Bloomberg, Singapore se afla pe locul al doilea in topul preferintelor, fiind depasit numai de Londra.
Tot mai multe studii plaseaza orasul inaintea altor centre financiare, fiind prima cand vine vorba de mediul de afaceri sau costurile unei companii.
Tokyo este un centru financiar traditional, care, in ciuda instabilitatii raportate de Forumul Economic International, are institutii bancare solide si eficiente. Are de suferit din cauza datoriei imense a guvernului japonez, de 170% din PIB, este depasit de Hong Kong si va pierde in fata Chinei.
Statisticile plaseaza Tokyo abia pe locul 37 cand vine vorba de accesul la sistemul financiar, iar o parte dintre fondurile de investitii cu o pozitie importanta in Japonia se gandesc de cativa ani sa isi mute operatiunile in Singapore sau Hong Kong, fiind nemultumite de numeroasele reguli, taxe si costurile prea mari.
Johannesburg are o infrastructura financiara sofisticata si acces la o piata de un miliard de oameni care nu este controlata deocamdata. Sistemul sau bancar a iesit foarte bine din criza economica, fiind plasat pe locul 17.
Totusi, rapoartele institutiilor internationale precizeaza ca mediul de afaceri are de suferit din cauza capitalului uman putin dezvoltat si a blocajelor din trafic.
Dubai, visul financiar din desert, nu a murit inca, sunt de parere analistii. Efectele cheltuielilor necugetate din ultimii ani s-au vazut, in cele din urma, la sfarsitul lui 2009, cand a fost nevoit sa primeasca un imprumut de 10 miliarde de dolari de la vecinul Abu Dhabi.
Dubai are probleme financiare foarte serioase, dar ramane, totusi, centrul regional al unor uriasi precum Goldman Sachs, Citi sau JPMorgan Chase. Companiile mari au si de ce sa ramana aici: arabii nu se baga in afacerile strainilor, taxele pentru venit si profit sunt inexistente, nu sunt restrictii la schimburile de valuta, iar capitalul si profiturile pot fi repatriate fara restrictii.
Indexul Forumului Economic International plaseaza Dubaiul pe primul loc in ceea ce priveste stabilitatea sistemului financiar, in timp ce componenta cheie a mediului de afaceri este regimul taxelor si impozitelor, al doilea din lume in topuri. Criza datoriilor externe este considerata, insa, deosebit de riscanta.
Alexandru Toreanik
sursa: ziare.com