Afirmaţiile comisarului Dacian Cioloş, din interviul pe care ziarul „Adevărul” îl va publica mâine, legate de absorbţia fondurilor europene, ar trebui să genereze furtună în Executivul de la Bucureşti. De obicei, comisarii îşi măsoară cuvintele cu mare atenţie, ştiind că orice vorbă pe care o scot poate avea consecinţe extraordinare. Când un membru al Comisiei se exprimă aşa cum o face Dacian Cioloş în interviul nostru, înseamnă că acolo, la Bruxelles, atitudinea faţă de România a depăşit cu mult limitele îngrijorării. A dat deja în nervozitate.
Cum ar suna, „traduse”, unele dintre afirmaţiile comisarului? „Am primit plângeri legate de schimbarea condiţiilor de eligibilitate după publicarea cererii de proiecte… într-un caz, chiar după ce un proiect a fost anunţat câştigător” – CORUPŢIE. „Aflu despre funcţionari care îi descurajează pe beneficiari să depună proiecte dacă nu lucrează cu anumite firme de consultanţă. Altora li se cere – mai mult sau mai puţin explicit – să contribuie financiar pentru ca prelucrarea administrativă a proiectelor să nu fie prea lungă” – ŞPAGĂ. „Numărul mare de controale nu este garanţia succesului unui proiect” – BIROCRAŢIE, INCOMPETENŢĂ.
Încă din decembrie anul trecut, Comisia a cerut Bucureştiului un plan pentru îmbunătăţirea ratei de absorbţie. Voci responsabile de la Bucureşti au sunat şi ele alarma – guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, Leonard Orban, fostul negociator-şef, profesorul Vasile Puşcaş – ultimii doi, în „Adevărul”. Cum răspund guvernanţii? Luându-şi angajamente. Aşadar, aceia care până azi au fost incompetenţi vor deveni competenţi. Iar hoţii se vor face oameni cinstiţi.
Să fim serioşi! E nevoie de o schimbare din temelii a întregii construcţii birocratice şi, mai ales, de un alt mod de a înţelege politica. Dar cu cine? Tinerii competenţi care au lucrat la Ministerul Integrării în timpul negocierilor de aderare – şi cărora România le datorează enorm! – au plecat, în mare parte, în instituţiile europene. Îi întâlneşti la tot pasul în Bruxelles. Cei care au plecat să studieze în Vest pe banii statului român au găsit uşile ferecate la revenirea în ţară. Oamenii cu studii temeinice şi cu bune intenţii se ţin departe de politică – unde competenţa a ajuns un handicap, iar cinstea, suspectă.
România riscă să rateze marele obiectiv cu care a aderat la UE: modernizarea prin fondurile europene şi reducerea decalajului faţă de Vest. Recuplarea la Occident, consfinţită prin aderarea la NATO şi UE, a fost cele mai bun lucru care i s-a întâmplat României de la 1 Decembrie 1918 încoace. Cum este posibil ca nişte oameni să-şi bată joc de o asemenea şansă? Uite că este. Şi asta pare să producă mai mulţi nervi la Bruxelles decât la Bucureşti.
Ovidiu Nahoi
sursa: adevarul.ro