Site icon gandeste.org

Ce-o să mai dea când nu mai au ce?!

Motto: „(…) Când vechii zei se retrag, tronurile goale cer imperativ un succesor şi cu o regie bună, sau chiar fără ea, cel mai neisprăvit dintre muritori poate fi înălţat pe locul vacant” (E.R.Dodds, „Grecii şi iraţionalul”)

Exact ca în ţările din lumea a treia sau a patra, potentaţii politici oferă în disperare de cauză mici cadouri popoarelor idiotizate de foamete şi disperare socială.

Cu ani în urmă am văzut imagini înfiorătoare de la primele alegeri libere din Haiti. Mulţimea care venise să asculte un discurs politic căuta cu mâinile bucăţi de pâine şi orez în pomana electorală oferită.

Se părea că nimeni nu e atent la discursul rostit. Acea senzaţie am trăit-o văzând acum câteva zile cum unele primării din România încropesc o posibilă pomană a porcului, cu ocazia zilei zilei naţionale de 1 decembrie. Toate datele arată că cei care au venit de curând la putere nu numai că nu şi-au respectat promisiunile electorale, dar se pare că nu mai pot salva nici aparenţele.

Criza este atât de mare încât propaganda care tuna împotriva „dictatorului” Băsescu nu mai are nici un efect. Oamenii indignaţi spun că deja forţele care au câştigat puterea, adică USL, domină Parlamentul şi Guvernul. Însă sunt incapabili să rezolve criza economică, ce se adânceşte pe zi ce trece, dar nici măcar criza morală, care s-ar putea rezolva prin aplicarea legii lustraţiei.

Într-o ţară în care încrengăturile mafiote sunt atât de profunde nu numai teritorial deşi în timp, putem spune că cei care aşteaptă o minune sau o mare pomană electorală s-ar putea să rămână cu buzele umflate.

Stăpânul dosarelor nu are sentimentalisme populare. El acţionează matematic. Acum, pentru a satisface cruzimea mulţimii, câteva marionete vor fi sacrificate. Deja ne hazardăm să facem câteva pronosticuri: dacă Traian Băsescu va ieşi din joc odată cu expirarea mandatului prezidenţiabil, se pare că o soartă mai tristă o vor avea următorii tovarăşi: Dan Felix Voiculescu, Adrian Năstase, Dinu Patriciu, Corneliu Vadim Tudor. Deocamdată.

Ei au avut sub umbrela lui Ion Iliescu un rol bine determinat: din răsputeri trebuiau să ducă mai departe barca fesenisto-comunistă. Timpul trecea iar ei păreau de neatins. Iată însă că sunt epoci istorice în care clepsidra se răstoarnă brusc.

Din moment ce guvernanţii nu mai pot oferi masei în foamete pâine, regizorii din spatele draperiilor politice vor oferi mult circ şi telenovele. Foarte mulţi naivi au fost amăgiţi sau păcăliţi cu scenarii de tip Berevoieşti sau incendierea BCU, numai că aceşti fericiţi, care săreau într-un picior că li s-a ars dosarul, iar unele ar fi dispărut, vor fi foarte dezamăgiţi când vor constata că dosarele de hârtie (clasice) au fost deja transferate încă din anii 1980-1982 în format electronic! Stăpânul dosarelor a fost şi atunci cu un pas înainte. Observaţi azi că presa tipărită dispare şi este înlocuită cu presa electronică. Aşa s-a întâmplat şi cu dosarele.

Dosarul clasic de hârtie a fost dublat de un dosar electronic. Aşa că cei care clamează descentralizarea arhivelor vor avea o amară surpriză. Probele holografe există, inlcusiv probele audio şi video. Iar mulţi dintre grangurii care se cred protejaţi de bani şi de relaţii s-ar putea să primească la desert o îngheţată conţinând şi un CD „exotic”. În zilele noastre asistăm la un război pe faţă între grupurile politice mafiote.

Încă nu se trage cu pistolul automat, ci doar cu pistolul cu bile. Publicul votant sau electoratul va constata peste o lună că preţurile vor exploda din nou. Este şi firesc atunci când o ţară trăieşte din împrumuturi ca să plătească salariile şi pensiile.

Această strategie de a ascunde realitatea economică obiectivă va culmina cu mari nemulţumiri sociale. Guvernul Ponta se amăgeşte cu acea salvare pe care o speră că va veni din China. Dar chinezii nu oferă un ajutor nerambursabil, ci doar o colaborare economică pe performanţe.

Acest lucru ne aduce în memorie naivitatea liderilor politici care i-au aşteptat pe americani, sperând într-o eliberare, care ţine mai curând de basm sau mitologie. Nici în economie nu vom găsi sponsori care să facă gratuităţi. China, precum SUA şi Rusia, reprezintă un imperiu cu interese economice fixe, nu sentimentale. De altfel, domeniile în care vor să investească chinezii sunt domenii care aduc profituri foarte rapid. O Românie are acum nevoie de o cu totul altă politică de investiţie. Altfel de politică este posibilă deşi pare utopică.

Ea trebuie să înceapă cu confiscarea capitalului local nejustificat obţinut prin devalizarea bugetului public şi prin alcătuirea unui guvern de super specialişti condus de un premier neşantajabil.

Or, premierul Ponta are câteva tinichele agăţate de coadă. Cum ar fi plagiatul pe care l-a făcut, slabele cunoştinţe juridice de care şi Băsescu face mişto, şi mai ales un trecut apropiat, încă plin de enigme pariziene.

Presa de investigaţii pregăteşte terenul pentru campania prezidenţială făcând dese aluzii la aventuri neortodoxe ale tânărului Victor Ponta la Paris. La ele putem adăuga şi dezvăluirile jurnalistului Robert Turcescu despre fiica unui ex-nomenclaturist.

Stăpânul dosarelor există. S-ar putea să nu fie o singură persoană, ci un conclav de iniţiaţi, care stăpânesc informaţia secretă la cel mai înalt nivel şi care au contacte şi cu alte trusturi de inteligenţă sau de servicii secrete.

Să nu uităm, totuşi, că România se află la confluenţa a patru imperii: SUA, Rusia, UE şi China. Toate au interese în zonă. De ce România devine o ţintă predilectă a acestor imperii? Dintr-un motiv foarte simplu. Viitorul război mediatic, economic şi chiar militar se va da pe resurse. Toţi analiştii sunt de acord în acest caz. Din fericire şi nefericire în acelaşi timp, România dispune de resurse foarte râvnite, mai ales metalele rare, iar praful în ochii proştilor se numeşte „Roşia Montană”. Nu aurul este o prioritate. Un înalt diplomat britanic a spus că România deţine metale rare de care sunt interesate NASA şi chiar serviciile ruseşti şi chinezeşti, metale folosite în transmisiuni militare.

Actuala putere USL nu asigură nimic poporului minţit înainte de alegeri. La fel ca şi propaganda băsistă şi propaganda USL-istă suferă de o boală cronică – neputinţa de a se adapta la realitate. Apoi realitatea spune două lucruri clare: e neputinţă economică acompaniată de o neputinţă a caracterelor. Caractere murdare, slabe şi şantajabile la nivelul guvernării.

Autor: Adrian Majuru

Sursa: Cotidianul

Foto: Felix Crainicu

Exit mobile version