Când politicianul corupt n-o să aibă tupeu să mai iasă din puşcărie, când pe primar o să-l junghie priciul dar o să simtă că-i mai sănătos să rămână în arest, când consilierul de judeţ n-o să se prezinte la parchet pe motiv că îl aşteptau 10.000 de inşi în poartă – abia atunci vom avea un semn că publicului-contribuabil a-nceput să-i pese ce face statul cu banii lui. A nu se înţelege că modelul cetăţenesc este omul cu bâta şi cataroiul. Vreau să spun doar că un miting la timpul lui face mai mult decât 50.000 de oameni aduşi în Piaţa Victoriei când le-a ajuns cuţitul la portofel, dar nu vom ajunge prea curând ca exerciţiul bugetar să ne dea afară din casă cu lozinci în mână.
Ca să accepte (şi aici folosesc eufemismul premierului) ajustările salariale – aşa încât deficitul să nu sară din ţintă, economia să înceapă a creşte sănătos chiar începând de mâine dimineaţă iar infrastructura să se lungească cu câţiva centimetri – omul simte nevoia să se pună în clar cu o chestiune de-a dreptul filozofică. “Cum, domne? Să plătim noi, după ce ei au furat ţara cu totul?” Această întrebare culeasă de reporteri de pe la toate adunările de pensionari, profesori, moaşe, poliţişti etc arată clar că hoţia strică empatia sau, cum ne cere guvernul, solidaritatea. Cum să te mai pui în pielea lui Boc faţă cu delegaţia FMI, când sentimentul de frustrare financiară te junghie de cum le vezi mutrele la televizor. Deci, pentru ca o soluţie dură de criză să fie primită cu mai puţină ostilitate, publicul-contribuabil trebuia să ştie că nu se duce ca fraierul la tăiere, ceea ce, oricum ai analiza, oricât ai şterge din declaraţiile de avere – nu e cazul.
Să luăm aminte la catastrofa momentului. N-om fi încă în halul economic al Greciei, dar în ăla moral suntem. Grecii sunt la a patra grevă generală, dar când au intrat în prima, chiar m-am mirat: adică îi îngroapă Europa şi Fondul în bani, şi ei mai deschid gura? Da, pentru că au cea mai coruptă ţară din UE şi nu e uşor să te sacrifici când ştii cine ţi-o cere.
E destul de nedrept pentru guvernele Boc 1, 2 şi 3 să spui că n-au ştiut să facă nimic până acum. Ba au făcut mult: au câştigat alegerile şi în 2008 şi în 2009. Ajuns spate în spate cu zidul, premierul a explicat simplu: ori tăiem acum, ori la sfârşitul anului nu mai avem din ce să plătim pensiile şi salariile. Oricine vine la putere trebuie să ia ceva de la cineva: TVA de la toţi, impozite mari de la bogaţi şi răsăriţi, zeci de mii de scaune de sub bugetari etc. Vin inşi la TV şi spun că 4 miliarde sunt un fleac, ştiu ei cum se pot extrage din prea-plinul României, fără să moară nimeni, doar să-i alegem.
Închei încercând să repar o nedreptate suferită de un deputat, miercuri, la miting. Doar pentru că era omul puterii şi venise să dea şi el din clonţ la televizor, mulţimea şi-a vărsat pe el nervii, o sticlă cu apă şi nişte ouă, iar dacă la sfârşit dădeau cu pesmet în loc de pietre, ajungea acasă semipreparat în şniţel. În acelaşi timp, oamenii opoziţiei erau primiţi în piaţă ca amicii naţiei şi salvatorii patriei. Ciudat: de când a dat criza în noi, toate partidele au fost la putere. Toate.
Adrian Cercelescu
sursa: gandul.info