Situația care a dus la scandalul din Peru este extrem de interesantă. În special prin prisma ”coincidențelor” cu proiectul pe care RMGC îl propune la Roșia Montană. Prima ”coincidență” este legată de dezvoltator (sau ”investitorul strategic”, dacă doriți): Newmont fiind unul dintre principalii acționari la Gabriel Resources, compania care controlează RMGC. Desigur, se înțelege, că ”bunele practici” ale Newmont în Peru n-au vreo legătură cu cele ale reprezentanților lor din România. Sau nu? Să vedem.
Protestele din Peru împotriva acestui proiect minier s-au ținut lanț și s-au amplificat până la maximul atins la finalul lui 2011, după ce Ministerul Minelor și Energiei din Peru a aprobat (în octombrie 2010) studiile de impact asupra mediului. Una dintre principalele revendicări ale opozanților a fost reverificarea acestor studii de către Ministerul Mediului. Ocazie cu care s-a „descoperit” că două lacuri glaciare din regiune urmau să fie secate pentru a putea extrage aurul, în timp ce alte două lacuri ar fi fost folosite pentru depozitarea pământului și rocilor. Cele patru lacuri sunt esențiale pentru viața locuitorilor din zonă. Cu toate că studiile de impact au primit aprobare guvernamentală și chiar dacă sunt esențiale pentru prevenirea scurgerilor toxice, niciun studiu hidrologic sau hidro-geologic nu a fost realizat pentru acest proiect. Același lucru este valabil și pentru un studiu integral ce ar fi trebuit realizat pentru micro-bazinele asupra cărora s-ar fi desfășurat activitatea minieră, iar comunitățile locale care ar fi fost afectate nu au fost deloc informate despre proiectul de exploatare din Conga.
În urma protestelor și a acestei situații scandaloase, președintele Peru, Ollanta Humala (investit în funcție în luna iulie) a anunțat pe 18 decembrie 2011 că birourile care se ocupă de realizarea studiilor de impact vor fi restructurate. De asemenea, noul ministru al mediului, Manuel Pulgar, și-a anunțat intenția de a se implica mai activ în remedierea problemei. Și aici avem o nouă ”coincidență”. Până în momentul izbucnirii protestelor (și a creșterii acestora în intensitate), responsabil pentru avizarea/aprobarea studiilor de impact asupra mediului a fost Ministerul Minelor și Energiei (nu cel al Mediului). Adică o situație asemănătoare cu de-responsabilizarea la care visează ministrul român al Mediului, Laszlo Borbely, care a declarat (tot la sfârșitul anului trecut), că asumarea proiectului RMGC trebuie făcută de către Guvern (nu de către comisia de specialitate a ministerului pe care îl conduce).
Ei bine, după proteste, guvernanții peruani s-au pus pe treabă. Și, în urma promisiunilor de restructurare a birourilor care se ocupă de aprobarea studiilor de impact, trei experți au fost demiși. Întâmplarea face însă să fie tocmai experții care AU REFUZAT aprobarea altor studii de impact asupra mediului considerate defectuoase! Și aici e următoarea ”coincidență”: la începutul anilor 2000, în timpul mandatului de ministru al Culturii al lui Răzvan Theodorescu, Comisia Națională de Arheologie a cunoscut, la rândul ei, câteva importante modificări. Din Comisie au fost ”restructurați” tocmai acei specialiști care, până în acel moment, se pronunțaseră împotriva descărcării de sarcină arheologică a Masivului Cârnic. Comisia ”restructurată” a eliberat respectivul certificat, anulat definitiv și irevocabil de instanțele judecătorești, dar din nou eliberat (în ciuda hotărârilor judecătorești), în iulie 2011, de către aceeași Comisie.
De asemenea, într-o primă fază, RMGC a colaborat cu geologi clujeni, de la Universitatea Babeș-Bolyai pentru realizarea studiilor de profil ale proiectului lor. După ce aceștia au evidențiat problemele de structură geologică și tectonică ale zonei în care RMGC dorește să construiască uriașul iaz de decantare, geologii clujeni au fost înlocuiți cu colegi de-ai lor de la București.
Desigur, ”coincidențele” continuă și la nivel de PR și comunicare. Aceleași povești despre ”cele mai înalte standarde de siguranță”, despre ”prietenia proiectului minier cu mediul”, despre ”locurile de muncă” și ”beneficiile pentru comunitate și națiune”. Le cunoașteți foarte bine. Din reclamele care curg în neștire în mass media autohtone. Aveți libertatea de opțiune de a le crede sau nu.
***
Mai multe amănunte despre situația din Peru puteți citi și pe rosiamontana.org.
sursa: voxpublica.realitatea.net