Practic, SUA se pregătesc, astfel, discret – cu pragmatismul recunoscut – de scăderea influenţei lui Traian Băsescu în viaţa politică, prin câştigarea alegerilor de către Uniunea Social Liberală. Uniune a cărei victorie în alegerile parlamentare de luna viitoare se pregătesc, în acest fel, să o recunoască implicit!
E limpede că, în noua situaţie politică de după 9 decembrie 2012, nu puteau exista relaţii avantajoase pentru SUA, în condiţiile păstrării lui Gitenstein ca ambasador la Bucureşti. Cel care a iritat profund şi iremediabil o parte importantă, şi mai ales majoritară!!!, din electoratul românesc. Gitenstein i-a iritat pe cei mai mulţi dintre români prin susţinerea prostească, aiuritoare, a lui Băsescu, nu în vreo problemă externă, ci pur şi simplu într-o suită de chestiuni care ţineau strict de politica internă. Sigur, o susţinere mai cu voie de la Departamentul de Stat, mai cu speranţa că Băsescu îşi va respecta promisiunea. Acea promisiune pentru care a fost acceptat la ultima vizită – chiar dacă pe uşa din dos – în SUA: mai multe cumpărături, printre care şi avioane militare de luptă, toate pe banii românilor.
Dacă n-a fost să fie cu achiziţii şi în speranţa că noua putere USL va încerca să uite de atitudinea imixtionistă a şefului misiunii diplomatice americane la Bucureşti, Washingtonul a profitat de agitaţia electorală pentru a-l retrage pe cel care a provocat atâta iritare.
Astfel, Băsescu rămâne fără un tovarăş de nădejde.
Desigur, SUA nu se sperie de o eventuală supărare a viitoarei noi clase politice de la Bucureşti. Mişcarea Washingtonului are în vedere latura tot mai definitorie a Americii ultimilor ani: banii. Şi-atât!
Majoritatea ambasadorilor Statelor Unite ale Americii în România, din ultimul secol, au stat la post patru ani, perioada obişnuită pentru o asemenea postură diplomatică, conform Convenţiei de la Viena.
Ambasadorii americani, din ultima vreme, care şi-au încheiat mandatul înaintea celor patru ani au fost oameni în general tineri, diplomaţi de carieră sau funcţionari de rang înalt. Aşa cum a fost cazul lui Jack Dyer Crouch II, care a fost rechemat de la şefia misiunii diplomatice americane la Bucureşti, după doar un an, pentru a fi numit ca Deputy National Security Advisor – o funcţie extrem de importantă – în mandatul de preşedinte al Statelor Unite al lui George W. Bush.
Gitenstein, a cărui ocupaţie principală a fost cea delobbyst de carieră nu se încadrează în nici una dintre situaţiile descrise anterior. El a fost numit la Bucureşti pe criterii politice, ştiut fiind că a lucrat pentru vicepreşedintele SUA, Joseph Robinette “Joe” Biden Jr.
Cristian Oprea
sursa: cotidianul.ro