Exclusiv: Laura Kovesi, George Maior, PICCJ si SRI au fost dati in judecata pentru semnarea odiosului Protocol din 2009. Fostul sef al Garzii Financiare Teleorman, Aurel Puiu, le cere lui Kovesi si Maior 2 milioane de euro daune morale pentru cei 4 ani de mascarada DNA, finalizata cu achitarea sa: “Au actionat in scopul crearii si punerii in miscare a unui cadru nelegal.”
Lumea Justitiei publica in exclusivitate documentul care ii poate nenoroci pe semnatarii protocolului din 2009, respectiv Laura Codruta Kovesi si George Maior. Este vorba despre cererea de chemare in judecata a fostei sefe DNA si a fostului sef SRI, formulata de una dintre persoanele care au fost hartuite ani de zile pe protocol, pentru ca in final sa fie achitata definitiv de Inalta Curte. Si, “nu este un dosarel, ci ditamai dosaru’”, cum ar cita Laura Kovesi, in care se solicita daune morale de la fosta sefa DNA si George Maior de 2 milioane de euro. Cel care a decis sa actioneze in judecata semnatarii protocolului din 2009 este seful Garzii Financiare Teleorman Aurel
Puiu, a carui actiune in constatare a fost depusa si inregistrata la finalul lunii septembrie 2018, la Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti sub nr. 6961/2/2018 (facsimil).
Taica Lazar a continuat practicile nenorocite ale Sistemului
Actiunea comisarului sef al Garzii Financiare Teleorman este binevenita, daca tinem cont ca acest lucru ar fi trebuit sa se intample inca de la momentul declasificarii protocolului din 2009. Sustinem aceasta intrucat Ministerului Public ii revenea sarcina de a sesiza instanta de contencios administrativ cu privire la continutul protocolului semnat in 2009 de Kovesi, Maior, Florian Coldea si Gabriela Scutea, fiind necesar inca de atunci sa se solicite tragere la raspunderea a celor care au facut posibila transformarea actului de urmarire penala intr-o unealta a SRI, cu nerespectarea drepturilor fundamentale.
Interesele politico-judiciare ale celor de la varful Ministerului Public si Serviciului Roman de Informatii au primat insa in fata dreptatii, astfel ca si la aproape un an de la declasificarea protocolului nu a fost luata nicio masura impotriva semnatarilor protocolului din 2009.
Cum totusi s-ar gandi cineva ca actuala conducere a Parchetului General ar putea sa ceara semnatarilor protocolului din 2009 explicatii, cand actualul procuror general Augustin Lazar a semnat, la randul sau, in 2016, un protocol cu Serviciul Roman de Informatii. Protocol care, pe langa faptul ca a fost clasificat, aflandu-se de existenta sa abia in 2018, a vizat continuarea practicilor SRI-PICCJ incepute in 2009.
Peste toate acestea, chiar si in prezent toti semnatarii protocoalelor din 2009 si 2016, cu exceptia fostului adjunct al SRI Florian Coldea – care a fost inlaturat din sistem dupa ce Sebastian Ghita a publicat o serie de documente care il incriminau – se afla in continuare in functii publice, unii dintre ei ocupand importante demnitati. Caci, daca Augustin Lazar este in continuare sef la PICCJ, Kovesi s-a intors la Parchetul General, stand de-a dreapta lui Lazar, dupa ce a fost revocata din DNA, in timp ce George Maior a plecat din postul de sef al SRI in cel de ambasador al Romaniei in Statele Unite ale Americii.
Un act de curaj impotriva capilor Binomului
Decizia comisarului sef al Garzii Financiare din Teleorman Aurel Puiu de a actiona in judecata SRI, PICCJ, dar si pe Kovesi si Maior – cei care au facut posibila aplicare pentru ani de zile a unui protocol care adauga la lege, cu incalcarea drepturilor fundamentale ale celor vizati de anchete – a fost luata dupa ce instanta suprema l-a achitat, in aprilie 2016, pentru presupusele infractiuni de abuz in serviciu impotriva intereselor publice, in forma calificata, in dosarul in care a fost trimis in judecata de DNA in 17 iunie 2013.
Astfel cum a precizat si in actiunea de chemare in judecata a lui Kovesi si Maior, fata de comisarul sef al Garzii Financiare din Teleorman, repus pe functie dupa ce a fost achitat, au fost dispuse, in baza protocolului, masuri speciale care contravin chiar legilor in vigoare. La fel ca alte sute de mii de romani, Aurel Puiu a fost, din 2011, interceptat si filat pentru presupusele infractiuni de abuz in serviciu in baza unor mandate de siguranta nationala. Pesemne, pentru SRI si DNA abuzul in serviciu se incadra la “infractiuni ce ar fi avut legatura cu siguranta nationala”. De altfel, si ridicarea sa a fost spectaculoasa, caci probabil in baza aceluiasi protocol odios de cooperare, in 20 noiembrie 2012, procurorii DNA impreuna cu mascatii au descins in sediul Garzii, vizati fiind comisarul sef Aurel Puiu si alti doi comisari superiori, respectiv Marin Pana si Cantemier Constantin Tanasescu, dar si avocatul Liviu Ardeiasu din Baroul Teleorman.
In cerere de chemare in judecata depusa la CAB, care a format dosarul nr. 6961/2/2018, Aurel Puiu a reclamat ca protocolul semnat in 2009 de Kovesi, Maior, Florian Coldea si Gabriela Scutea a adaugat la lege, aplicarea sa facandu-se in conditii nelegale, pentru ca publicitatea acestuia nu a fost asigurata, dar si, mai ales, pentru ca a conferit nelegal Serviciului Roman de Informatii atributii in ce priveste urmarirea penala. De altfel, astfel cum se arata in actiunea sa, Aurel Puiu reclama ca protocolul a fost incheiat in scopul extinderii nelegale a competentelor SRI dar si a PICCJ, efectul protocolului fiind acela al aparitiei unei super-structuri care a facut posibila inculpare a sute de mii de romani in baza unor probe si documente de multe ori nepublice, ori obtinute nelegal.
Pentru daunele morale de 2 milioane de euro pe care le solicita de la Laura Kovesi si George Maior, Aurel Puiu arata ca prin dosarul instrumentat de DNA si SRI, in baza protocolului de cooperare, care s-a finalizat cu achitare, i-a fost afectata “demnitatea, viata familiala, sociala si profesionala, prin faptele de abuz de drept” comise de semnatarii protocolului, despre care seful Garzii Financiare sustine ca “au adoptat, aplicat si executat direct si indirect acest act administrativ cu caracter normativ – ocult in substanta sa – contrar principiului legalitatii, contrar dreptului material si procesual in vigoare, cu depasirea limitelor de competenta si a atributiilor specifice institutiilor PICCJ si SRI”.
Din punctul nostru de vedere, actiunea comisarului sef al Garzii Financiare Teleorman este spectaculoasa, prin felul in care este argumentata, astfel ca prezentam in continuare in exclusivitate pasaje din cererea de chemare in judecata formulata de Aurel Puiu:
“Subsemnatul Puiu Aurel (…) in calitate de Reclamant chem in judecata pe:
-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
-Serviciul Roman de Informatii
-Kovesi Codruta Laura – pe care va solicit sa o citati la adresa sediului PICCJ unde isi desfasoara activitatea in prezent;
-Maior Cristian George – pe care va solicit sa-l citati la sediul Ambasadei Romaniei la Washington;
In calitate de parati, pentru ca prin hotararea pe care o veti pronunta sa dispuneti:
Sa constatati INEXISTENTA JURIDICA a actului administrativ cu caracter normativ intitulat ‘PROTOCOL DE COOPERARE’ – incheiat intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Procuror General Kovesi Codruta Laura, inregistrat sub nr. 00750/04.02.2009 si Serviciul Roman de Informatii prin director Maior Cristian George, inregistrat sub nr. 003064/04.02.2009 – pentru vicii existentiale grave;
-Sa obligati paratii PICCJ, SRI, Kovesi Codruta Laura si Maior Cristian George la plata in solidar a sumei de 2.000.000 euro cu titlu de daune morale produse subsemnatului deoarece mi-au afectat demnitatea, viata familiala, sociala si profesionala, prin faptele de abuz de drept al celor nominalizati care: au adoptat, aplicat si executat direct si indirect acest act administrativ cu caracter normativ – ocult in substanta sa – contrar principiului legalitatii, contrar dreptului material si procesual in vigoare, cu depasirea limitelor de competenta si a atributiilor specifice institutiilor PICCJ si SRI. (…)
Protocolul de Cooperare (…) act administrativ cu caracter normativ secret este lovit de viciul inexistentei astfel:
-Actele administrative cu caracter normativ pentru a putea produce efecte juridice trebuie emise in scopul organizarii aplicarii legii sau in aplicarea concreta a legii, apoi publicate si puse in executare in conditiile si in temeiul legii care le guverneaza.
Ori acest protocol de cooperare:
-nu a fost emis in scopul prevazut de lege, ci a adaugat la lege;
-nu a fost publicat desi nu reglementeaza domenii si activitati militare secrete ori activitati calificate secrete in conditiile legii;
-a conferit nelegal atributii penale SRI si a permis implicarea acestui serviciu in anchetele penale din afara sferei sigurantei nationale;
-actele normative invocate ca temei legal pentru a justifica legalitatea emiterii ‘Protocolului de Cooperare’ nu prevad si nu permit ‘adoptarea de protocoale’ in vederea aplicarii in concret a acestor legi, ordonantelor de guvern etc., ‘protocolul’ nu este prevazut ca ‘specie’ de act administrativ cu caracter normativ – asa cum sunt cu titlu de exemplu ‘ordinul’ sau ‘decizia’ administrativa – ceea ce dovesteste o inovatie in drept a autorilor ‘protocolului’ avand in vedere scopul urmarit si atins acela de a adauga la lege.
In temeiul ‘Protocolului’ PICCJ in coniventa cu SRI au solicitat, obtinut si au pus in executare mandate de siguranta nationala pentru fapte si persoane care nu au fost cercetate niciodata pentru astfel de fapte. In aceste conditii au fost emise pe numele meu Mandatul nr. 002250/13.04.2011 (al carui temei legal, desi l-am solicitat, a ramas secrete fiind clasificat si in prezent) si Mandatul de prelungire al celui mentionat anterior nr. 004106/12.07.2011 inscris pe care il anexez si prezentei cereri.
Putem concluziona fara a gresi ca acest protocol a fost incheiat in scopul extinderii nelegale a competentelor SRI dar si a PICCJ, ca efectul lui a fost aparitia unei super-structuri care s-a pozitionat in afara oricarui control legal si democratic, avand caracter obscur, consecintele fiind grave respectiv generand incalcarea cu brutalitate a drepturilor celor vizati de a fi cercetati, trimisi in judecata si judecati intr-un timp neprevizibil, fara respectarea tuturor garantiilor procesuale, pe baza unor probe administrate ilegal.
In ceea ce ma priveste, asa cum rezulta din probele administrate, am fost victima inocenta a acestor practici oculte, generate de protocolul obscur, trimis in judecata penala exclusiv in baza unor interceptari realizate in baza unui mandat de siguranta nationala pus in executare in lipsa oricarei acuzatii privind fapte de terorism si fara niciun temei factual care sa se incadreze in prevederile art. 3 din Lg. nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, art. 9 din Lg.nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI ori art. 21 din Lg. nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.
Mandatul nr. 002250/13.04.2011 a fost tinut secret, asa cum rezulta din memoriul nr. 11.06.2013 pag. nr. 9 pct. 2 pe care l-am adresat procurorului si din Ordonanta 82/P/2013 din 11.06.2013 pag. 3 pct. 6 emisa de acesta, prin care mi s-a respins cerera de a cunoaste temeiurile in baza carora am fost supus supravegherii tehnice sub toate formele – audio, video, foto, ambiental, patruns in casa… cine stie si in… gand??!
Fata de cele mentionate va rog sa constatati inexistenta juridica a actului administrativ cu caracter normativ intitulat ‘protocol de cooperare’ pentru numeroasele sale vicii existentiale:
-nu a fost emis in scopul organizarii aplicarii legii si nici in scopul aplicarii in concret a legii;
-a fost emis pentru a adauga la normele legale penale;
-nu a fost niciodata publicat avand caracter obscur/secret reprezentand tocmai calea frauduloasa prin care au luat nastere entitati nestatale si nefiresti: ‘procurori-agenti de informatii’ si ‘agenti de informatii-anchetatori’
-nu este prevazut in nicio lege ca ‘specie’ de act administrativ cu caracter normativ fiind inapt sa realizeze scopul organizarii aplicarea legii sau cel al aplicarii in concret a legii.
Toate acestea reprezinta vicii incompatibile pentru existenta si recunoasterea juridica a ‘protocolului de cooperare’.
Paratii PICCJ si procurorul general Kovesi Codruta Laura precum si SRI si directorul Maior Cristian George sunt cei care cunosteau foarte bine care sunt atributiile si competentele legale ale institutiilor pe care le-au condus si in calitate de decidenti au actionat in scopul creari si punerii in miscare a unui cadru nelegal, abuziv transformand fiecare propria institutie in ceea ce nu putea sa faca, adica au extins procedurile privind faptele contra sigurantei nationale la orice alta fapta, dupa propriile aprecieri subiective si interese fara legatura cu domeniile lor de activitate.
Mentionez faptul ca Ministerului Public ii revine, potrivit legii, sarcina de a sesiza instanta de contencios administrativ cand un act administrativ cu caracter normativ aduce vatamare unui interes legitim public, cum este si cazul acestui protocol de cooperare care adauga la lege. Este de neinteles ca un astfel de act este si ‘opera’ sefului acestei institutii in anul 2009 cand a actionat contrar atributiilor sale legale.
Din acest motiv, probabil orice reclamatie sau nemultumire privind activitatile procurorilor si prepusilor SRI, aparuta uneori si in spatiul public, a fost calificata de cei care au condus cele doua institutii ca ‘atacuri’ la adresa acestora si la independenta ‘justitiei’ si nu a condus la o analiza a propriei activitati.
Avand in vedere atitudinea refractara a acestora la orice critica ori reclamatie care viza activitatea prepusilor si a sefilor este evidenta reaua credinta si determinarea acestora de a continua activitatea cu incalcarea propriilor atributii aferente functiilor detinute. (…)
In dovedirea cererii inteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul personal al paratilor si orice alte mijloace de proba a caror utilitate si concludenta vor rezulta din dezbateri”.
Autor: Elena Dumitrache
Sursa: Luju