Pe 12 ianuarie, jurnalistul Robert Turcescu a anuntat, pe facebook, lansarea unei noi formatiuni politice conduse de “S.T.B.”. Initialele ni-l indica pe Sebastian “Tianu” Burduja, fiul unui influent bancher Bancorex, intors recent in Romania dupa studiile din strainatate, urmate de un sejur la Banca Mondiala.
Fondator al Ligii Studentilor Romani din Straintate si al Fundatiei CAESAR, Burduja a incercat in ultimii ani sa scape de eticheta de “fiul al tatalui sau” si sa devina un actor credibil in societatea romaneasca. S-a intalnit cu ministri, prim-ministrii sau sefi de stat, a aparut in fiecare revista dispusa sa-i gazduiasca sperantele de mai bine si ne-a reamintit cu fiecare ocazie ca s-a intors pentru „a face ceva in Romania”. Mai exact, ce?
Desi Sebastian Burduja evita sa vorbesca despre intentiile sale politice, acestea sunt evidente. Si-a asumat rolul de tanar „pasoptist”, a infiintat cateva ONG si sustine reformarea Parlamentului prin petitii on-line. A publicat un volum despre societatea romaneasca din ultimele doua decenii (“Intre speranta si deziluzie. Democratie si anticoruptie in Romania postcomunista”, ed. Humanitas) si se promoveaza constant prin interviuri si stiri online. Recent, a reusit sa-si duca proiectele si la tv, iar jurnalisti cu influenta il considera surpriza electorala a anului 2016. Juniorul Burduja, conform oricarei analize de imagine, e un personaj in crestere.
Insa, dincolo de diplomele de la Stanford si Harvard, de interviurile in care promite sa schimbe Romania in bine fara sa ceara nimic in schimb, de campaniile online pentru „transparentizarea” Parlamentului si de receptiile de la Mariott la care invita orice nume greu de la Cotroceni si Victoria, Sebastian Burduja ramane fiul lui Marinel Burduja. Si oricat de irelevanta ar putea parea biografia tatalui pentru cariera fiului, numele lui Burduja senior atarna prea greu pentru a-l putea considera pe tanarul „Tianu” un simplu oengist plin de intentii bune. Dintr-un singur motiv. Spune ca datoreaza familiei tot ceea ce este. Deci, sa-i cunoastem familia.
“Cel mai mult datorez insa familiei, care mi-a fost intotdeauna alaturi, desi de departe. Sunt mandru ca am fost admis la Stanford, o performanta rara pentru un romaniîn 2004 (am fost singurul roman in promotia mea) si o performanta rara in general, dupa cum arata statisticile. Dar raman constient ca sansa de a studia la aceasta universitate de top o datorez si familiei mele, care m-a sustinut neconditionat printr-un efort financiar deosebit. Le sunt vesnic recunoscator”, scrie Sebastian Burduja, intr-o scurta autobiografie.
Burduja, o raritate in comunism: student la Drept, din familie de chiaburi
Absolvent de relatii economice internationale la ASE si drept international la Universitatea din Bucuresti (desi fiul, Tianu, sustine ca provine dintr-o familie de „chiaburi”), Marinel Burduja este un fost lucrator in comertiul exterior inainte de 1989, ales primar si apoi deputat afiliat FSN in 1990. Retras la scurt timp din Parlament, Burduja senior infiinteaza la Piatra Neamt filial locala a Bancorex, pentru ca, intre 1994 si 1996, sa fie numit vicepresedinte Bancorex in Bucuresti.
Informatii utile despre istoricul si rolul Bancorex, precum si despre legaturile acestei institutii cu fosta securitate, tranzactii cu armament sau credite pentru baietii destepti din servicii secrete si politica, aflam din ancheta „Faliment – Bancherii de mucava”, semnata de Vasile Surcel in Jurnalul National (27 aprilie 2006):
„Banca Romana de Comert Exterior (BRCE) a fost infiintata pe timpul comunistilor, in anul 1968. Conform unor informatii, niciodata recunoscute oficial, printre primii sai actionari s-au numarat si anumiti capi ai mafiei italiene din anturajul lui Lucio Gelli, aflati deci in legatura cu gruparea Proaganda Due. Timp de peste doua decenii, prin intermediul BRCE s-au derulat cele mai multe operatiuni comerciale speciale efectuate de regimul comunist. Dupa 1989 s-a aflat ca majoritatea tranzactiilor s-a derulat prin intermediul unor intreprinderi de comert exterior in cadrul carora erau angajati ofiteri de securitate ai Directiei de Informatii Externe. Valuta provenita din OV (operatiunile valutare), dar si din comisioanele aferente acelor tranzactii era depusa in conturi secrete deschise pe numele unor ofiteri DIE. Dupa 1990, Bancorex si-a pastrat statutul de banca specializata in tranzactii financiare externe, fiind considerata un fel de „regina” a bancilor din Romania. Sloganul ei publicitar era „O banca pentru mileniul trei”, iar, la un moment dat, toate marile afaceri din Romania postdecembrista s-au derulat prin conturile Bancorex. Prin ea au circulat banii proveniti din incalcarea embargoului impus fostei Iugoslavii, dar si cei rezultati din „operatiunile speciale” concretizate in tranzactii cu armament. Tot de la Bancorex au provenit banii care au ajuns la Adrian Costea in 1996, in schimbul catorva milioane de afise electorale comandate de PDSR, precum si pentru tiparirea albumului „Eterna si fascinanta Romanie”. Iar acestea au fost doar varful aisbergului. Marile „tunuri” date in vistieria Bancorex au constat intr-o serie de credite imense acordate unor firme care nu au mai restituit banii niciodata. „SANCA”, Elvila, Paniro Bucuresti, grupul „Poolgec”, IIRUC (de numele caruia este legat scandalul Megapower) au fost doar cativa dintre beneficiarii unor asemenea credite. De asemenea, intre 1992 si 1996, Bancorex a mai acordat si peste 5.000 de credite cu dobanda preferentiala de 8%-12%, de care au beneficiat persoane importante din Politie, din serviciile secrete si din justitie, precum si diferiti reprezentanti ai clasei politice”.
Plecat din conducerea bancii la timp, in 1996, chiar inainte de inceputul sfarsitului pentru Bancorex, Marinel Burduja a condus, apoi, ca vicepresedinte, prim-vicepresedinte sau chiar presedinte mai multe banci private din Romania, printre care Credit Anstalt AM Romania, ABN AMRO, Raifeissen Bank sau Banca Romana de Credite si Investitii.
Pasiuni aristocratice: crama cu mii de sticle de vin rar
Insa Marinel Burduja nu se pricepe doar la banci, ci si la vinuri. Colectionar pasionat, care se lauda, la finele lui 2014, cu 8.500 de sticle de vin rare, numele lui Burduja a fost implicat si in preluarea actiunilor Vinia Iasi. Oficial, Liviu Nicolae Jalba, ginerele bancherului, in varsta de doar 27 de ani la momentul achizitiei, a preluat in 2009 32,38% din producatorul de vinuri Vinia Iasi. Neoficial, insa, ginerele ar fi simpla interfata a fostului sef de la Bancorex. De altfel, nu a fost singura ocazie in care au aparut speculatii cu privire la afacerile pe care Burduja le detine, prin ginerele sau. Un scenariu similar a fost inaintat si in cazul asocierii lui Jalba cu mogulul Dan Voiculescu, in firma Sixties Restaurant Bucuresti. In plus, relatia de prietenie Voiculescu – Burduja este de notorietate, datand inca din perioada in care cei doi activau in comertul exterior inainte de 1989.
„Vinul este întotdeauna ochiul inimii. Când inima îţi spune că trebuie să bei un vin bun, bei un vin bun” Marinel Burduja, bancher si colectionar de vinuri
Cat a costat cu exactitate afacerea Vinia? Greu de spus. Insa, un fost actionar al companiei a oferit cateva detalii utile, pentru Ziarul de Iasi: „Au inceput sa cumpere de anul trecut actiuni. Dadeau 1 leu pe actiune. Apoi a venit criza si pretul a scazut la 70 de bani. Le-am vindut pentru ca Jalba ne spunea ca se vor subevalua actiunile si o sa pierdem tot”. Presupunind ca actiunile s-au vindut la un pret mediu de 85 de bani, rezulta ca intreaga afacere s-a ridicat la aproape un milion de euro, concluzionau jurnalistii de la ZdI, intr-un material publicat in 2009. Un milion de euro de la ginerele de 27 de ani al bancherului Burduja.
In lumina reflectoarelor
Daca intre Marinel Burduja si Dan Voiculescu a existat o relatie de prietenie, aceasta s-a putut vedea si pe posturile tv controlate de fostul senator conservator. Inca de la lansare, Liga Studentilor Romani din Strainatate, ong-ul prezidat de Sebastian Burduja, s-a bucurat de atentia trustului Intact. Stiri despre „noii pasoptisti”, invitatii in studiourile din Baneasa si articole dedicate in publicatiile grupului, iata o reteta simpla de credibilizare in ochii publicului, dar si ai celorlalti jurnalisti care s-au alaturat campaniei de promovare.
La scurt timp dupa lansare, evenimentele LSRS erau onorate de prezenta unor consilieri prezidentiali, senatori cu influenta si lideri de partid. Apoi, tinerii lui Burduja au fost primiti la Palatul Victoria, iar in 2015 s-au intalnit de doua ori cu Presedintele. O data in calitate de gazde, o data de oaspeti.
Stanga sau dreapta, conteaza mai putin pentru Sebastian Burduja, fostul specialist de la Banca Mondiala, care a identificat un singur adversar in politica: Parlamentul. Fara nume sau chip, Parlamentul poate fi inamicul perfect al oricui mimeaza putina implicare. Nu Guvernul, nici Presedintia nu i-au atras atentia domnului Burduja jr., ci Parlamentul si parlamentarii, cu unica lor functie de legiferare, oricum dublata excesiv de Executiv. Nicio critica nu s-a adresat Guvernului (acolo unde unii membri ai Fundatiei CAESAR sau LSRS si-au gasit intotdeauna un post de consilier) sau Presedintiei, care a girat activitatea organizatiilor conduse de Burduja. De altfel, si cumnatul lui Sebastian Burduja, tanarul actionar de la Vinia, a facut parte dintr-o echipa guvernamentala, fiind numit, pe la 27 de ani, consilier in Guvernul Boc.
„Nu este suficient sa chemam romanii cu patriotism acasa. Este nevoie sa generam locuri de munca bine platite, acces la un sistem de sanatate si de educatie de calitate”, explica intelept „Tianu” Burduja pentru Radioul public, transformat in vehicul de promovare.
Acuzatia care doare: o noua generatie de „securisti”
Sebastian Burduja e atent la propria imagine, chiar si dincolo de limitele paginii sponsorizate de facebook. E indeajuns de atent incat sa raspunda fiecarei acuzatii cu o amenintare de proces. Sensibil la calomnie si insulta, tanarul Burduja pare sa nu fi inteles ca, odata cu pasul in politica (asumat sau nu), vin si controversele. Mai ales daca esti fiul unui fost nume greu din Bancorex. Fie el si retras la timp din banca.
Insa chiar si cu riscul proceselor promise, exista cateva voci care au continuat sa-si exprime neincrederea in proiectul „Burduja junior”. Cristian Sima, un broker care pana la fuga sa din Romania a cunoscut indeaproape lumea lui Marinel Burduja, crede ca tanara speranta politica a anului 2016 este „varful de lance al serviciilor vechi si noi”.
“Tianu Burduja si fundatia sa Caesar, virful de lance al serviciilor vechi si noi, au incalecat si Cotroceniul. Niciunul dintre cei prezenti acolo nu au muncit in diaspora. Dupa ce a fost numit de Romania la Banca Mondiala, Tianu se intoarce acasa ca sa fie viitorul nostru lider, pentru a continua dominatia securisto-comunista. Discursuri cu limba de lemn. Daca va intrebati cine ii finanteaza va spun eu: Marinel Burduja, fost securist, bancher si spagar sef in toate afacerile IT dubioase din ultimii 20 de ani. (…) Sunt multi tineri extrem de valorosi in diaspora dar niciunul nu se asociaza cu Tianu Burduja si securistii lui. Ghinionul lui Tianu este ca la Stanford am un coleg de facultate si voi putea sa va dau multe detalii despre parcursul lui californian”, a scris Cristian Sima pe pagina sa Facebook, la scurt timp dupa ce Burduja a fost primit la Cotroceni de presedintele Iohannis.
De altfel, in sprijinul speculatiilor lansate de Sima referitoare la legaturile lui Burduja sr. cu „afacerile IT” sta marturie relatie stransa din bancher si Tiberiu Urdareanu, supranumit „baiatul destept” din afacerile IT. Patronul UTI, un obisnuit al contractelor cu statul in domeniul IT, este si un obisnuit al vacantelor la Saint-Tropez, iar fotografiile il infatiseaza in compania unui domn ce pare a fi chiar bunul prieten de familie Marinel Burduja.
Nici in diaspora Burduja nu este aclamat in unanimitate, desi se recomanda ca una dintre vocile competente ale romanilor care au trait afara. Directorul revistei Gazeta Romaneasca (Italia) vede in organizatiile conduse de Burduja “un produs de laborator” cu ramnificatii puternice.
”Fundația CAESAR este, la fel ca LSRS, un produs de laborator lansat de tovarasi de la București care nu vor să se amestece cu gloata. Discută cu diaspora lor. SMART Diaspora. Nu cu STUPID Diaspora. Uitându-ne pe site-urile LSRS și CAESAR, vedem că băieții sunt pe cai mari. Mulții fii de bancheri sau de oameni din inalta societate româneasc”, sustine Sorin Cehan, directorul Gazeta Romaneasca.
Sebastian Burduja, alaturi de presedintele Klaus Iohannis, Palatul Cotroceni, 15 septembrie 2015
Cine pune umarul la proiectul Burduja jr.
Bogdan Aurescu, Sorin Ducaru (NATO), Raed Arafat, Dan Ben-Eliezer (fost ambasador al Israelului), Mark Gitenstein (fost ambasador al SUA) Dan Bulucea (Google Romania), Printesa Marina Sturdza, Ionel Haiduc (Academia Romana), Valeriu Nistor (IBM Romania), Sergiu Celac (Clubul de la Roma) sau Ionut Dumitru (Consiliul Fiscal) sunt doar cateva nume care gireaza Fundatia CAESAR condusa de Burduja.
De fapt, in timpul mandatului sau, Bogdan Aurescu a angajat Guvernul Romaniei intr-un parteneriat cu LRSR si CAESAR avand ca scop „modernizarea Romaniei”. Institutional, lucrurile sunt clare. Le-a clarificat insusi domnul Aurescu.
„Facem astazi un pas important in aplicarea strategiei Ministerului Afacerilor Externe de punere in valoare, in activitatea noastra diplomatica, a potentialului si energiei tinerilor romani de prestigiu din strainatate, de atragere a lor spre o cariera diplomatica – daca o doresc -, de implicare a lor in proiecte comune, intr-un efort comun care are ca scop final modernizarea României”, ne anunta Aurescu, in februearie 2015.
Sebastian Burduja si Bogdan Aurescu, la semnarea protocolului MAE-CAESAR, februarie 2015 / sursa foto: mae.ro
Pe scurt si la o prima vedere, banii, diplomatia si stiinta par sa-si fi dat mana pentru succesul proiectului Sebastian Burduja. Iar daca intr-adevar fiul fostului vicepresedinte Bancorex se antreneaza intens pentru a conduce Romania, acum lipseste un singur ingredient: votul.
Sursa: Lumea Romaneasca