The Guardian, in ediția sa de noapte: nu se știe cum a reușit mulțimea sa pătrundă in clădirea Parlamentului.
Ce se știe sigur:
– Manifestanții au asediat ieri Parlamentul bulgar, după 6 saptamani de demonstrații pașnice (dar fara rezultat) contra mafiei care le jefuiește tara.
– In cursul serii, au reușit sa rupă cordoanele politiei si sa ia ostatici circa 100 de parlamentari, care fuseseră blocați in clădire.
– Politia a reușit sa-I elibereze pe parlamentari, abia in jurul orei 3 dimineața!
– Manifestanții nu sunt șomeri, nu sunt pensionari si nu cer bani guvernului. Ci sunt tineri din clasa medie, angajați din sectorul privat, mici întreprinzători.
– Comisia Europeana s-a declarat pentru protestatari si contra guvernului bulgar (deși guvernul e membru al CE).
Ce vor bulgarii?
NU salarii, NU pensii mai mari! Ci un lucru simplu si omenesc: sa nu mai fie jefuiți de politicieni.
De 23 de ani, tara noastră e furata de foștii securiști comuniști, care au pus stăpânire pe tot. Sunt o adevărata Mafie. E destul, ne-am saturat! (Dobromir Pancev, 26 ani, mic întreprinzător)
Revolte si înainte, si după alegeri!
In Bulgaria, alegerile n-au schimbat nimic. Deși au fost foarte democratice, foarte pașnice, foarte civilizate. Oamenii sunt la fel de revoltati. De ce?
Toate partidele sunt la fel de corupte. Degeaba facem alegeri, ca se rotesc la putere aceiași bandiți. Nu avem pe cine alege. Vrem sa plece toate partidele si sa ne lase!(Manuela Stamenova, 22 ani, studenta)
Bulgarii şi-au pierdut răbdarea cu corupţia şi crima organizată de care s-a înconjurat clasa politică şi au sechestrat prin violenţă în parlament câţiva miniştri şi parlamentari.
A 40-a zi de proteste paşnice îndreptate contra corupţiei şi crimei organizate din Bulgaria a degenerat în violenţe când demonstranţii au sechestrat timp de opt ore peste 100 de miniştri, parlamentari, jurnalişti şi alte persoane în clădirea Parlamentului cerând noului guvern să demisioneze. Turnura vine după ce un comisar european şi-a exprimat simpatia cu protestatarii, iar ambasadorii Franţei şi Germaniei au cerut Bulgariei să abandoneze modelul oligarhic de guvernare. Fostul guvern al celei mai sărace ţări din UE a demisionat tot din cauza unor proteste.
Mafioţi în funcţii de conducere
Seria de proteste a început pe 14 iunie, când guvernul instalat de doar trei zile al premierului Plamen Oresharski l-a numit la conducerea Agenţiei de Stat pentru Siguranţă Naţională pe Delyan Peevski, proprietarul puternicului grup de media New Bulgarian Media Group. Controversatul om de afaceri şi-a retras rapid candidatura, dar demonstranţii au continuat să ceară sfârşitul a ceea ce ei consideră a fi o guvernanţă incompetentă, coruptă şi bazată pe nepotism, evidentă în deciziile care au urmat.
Săptămâna trecută Emil Ivanov, fost condamnat cu legături cu unul dintre cele mai notorii grupuri de crimă organizată din anii 1990, a fost numit ca guvernator regional al Sofiei.
De asemenea, protestatarii sunt enervaţi de alegerea liderului ultranaţionalist Volen Siderov ca preşedinte al comisiei parlamentare pentru etică şi conflicte de interese.
Demonstranţii cer ridicarea imunităţii parlamentare a lui Siderov după ce acesta a fost implicat într-o serie de incidente şi a folosit un limbaj inflamator în privinţa protestelor antiguvernamentale. Liderul partidului Ataka a atacat presa, cerând ministerului de Interne să acţioneze contra protestatarilor şi a spus că Bulgaria este în pragul unui “război civil”. El a cerut ca blocarea drumurilor în semn de protesc să fie catalogată în codul penal ca infracţiune gravă, cum sunt actele de terorism, scrie Novinite. Partidul lui Oresharski nu este suficient de puternic în parlament ca să conducă fără ajutorul ultranaţionaliştilor.
Oficialii au fugit din Sofia
Protestele au devenit violente marţi seara, în jurul orei 22:00, când forţele de ordine au încercat să scoată din clădirea parlamentului mai mulţi parlamentari şi pe miniştrii finanţelor, muncii şi economiei. Transportul ar fi trebui să se facă cu un autobuz sub pază masivă prin spargerea unui cordon format în jurul clădirii de aproximativ 2.000 de demonstranţi care strigau “Mafia!” şi “Demisia!”. Autovehicului a fost însă atacat cu sticle şi pietre şi oprit, iar protestatarii în jurul orei 2:00, miercuri, îşi consolidat baricadele cu tomberoane, semne de circulaţie şi pietre de pavaj. Au urmat apoi ciocniri între poliţişti şi demonstranţi soldate cu răniri uşoare, potrivit imaginilor transmise de posturile de televiziune. Polişişti echipaţi cu scuturi au tăiat în cele din urmă un drum liber prin mulţime şi i-au scos persoanele sechestrate din clădire în jurul orei 5:00. Oficialii de rang înalt au fost transportaţi în afara capitalei Sofia cu dube ale poliţiei.
Ministerul de Interne nu a făcut publice informaţii despre arestări sau victime. Ministrul Tsvetlin Yovchev a declarat că ministerul are “suficientă forţă pentru a garanta siguranţa persoanelor din interiorul şi din jurul clăditii Adunării Naţionale”.
Oficialii au putut fi prinşi în interiorul Parlamentului deoarece marţi, la o oră neobişnuit de târzie, parlamentarii au discutat despre o actualizare controversată a bugetului prin care s-ar majora deficitul şi limita datoriei.
Niciun parlamentar bulgar nu s-a prezentat miercuri dimineaţa la lucru.
Fostul premier Boiko Borisov a caracterizat intervenţia în forţă a poliţiei ca “semne de retardare” a guvernului. Borisov a demisionat în martie odată cu tot cabinetul său în urma unor proteste legate de sărăcia şi corupţia din ţară cărora guvernul le-a răspuns tot cu violenţă. Borisov a condamnat duritatea cu care a răspus poliţia controlată de miniştrii săi.
CE simpatizează cu protestatarii bulgari
Comisarul european pentru justiţie a luat, marţi, vădit partea protestatarilor. “Simpatizez cu cetăţenii bulgari care protestează pe străzi împotriva corupţiei”, a spus ea în timpul unei vizite la Sofia. Mesajul care se aude de pe stradă este acelaşi pe care Comisia Europeană îl spune de mulţi ani, că autorităţile bulgare trebuie să “demonstreze toleraţă zero în lupta contra corupţiei”, a explicat comisarul, citat de The Wall Street Journal.
Bulgaria a intrat în UE în 2007, odată cu România, şi de atunci este criticată de Comisie pentru că nu câştigă în lupta cu corupţia şi nu-şi reformează sistemul de justiţie ineficient.
Sondajele de opinie arată că aproximativ 60% dintre bulgari dezaprobă guvernul premierului Oresharski, format în urma alegerilor din mai. Puţini analişti anticipează că actuala coaliţie va rezista patru ani, cât ţine mandatul. Protestatarii sunt susţinuţi de două treimi din populaţie.
Demonstraţiile sunt inspirate de spiritul creativ al celebrelor proteste din ţara vecină Turcia, dar spre deosebire de Istanbulul asfixiat de gaze lacrimogene, Sofia a rămas până acum paşnică.
“A început ca o petrecere de stradă. Acum începe să semene cu un asediu. Oamenii sunt mult mai hotărâţi”, spune Yavor Siderov, profesor de istorie care a participat la majoritatea protestelor din această vară.
Lora Fileva, jurnalist la cotidianul Dnevnik, a explicat că marţi poliţia nu a căutat ciocnirile cu demonstranţii, dar nu a avut alternativă când autobuzul cu politicieni a fost înconjurat.
Protestele sunt încercarea de a readuce valorile morale şi un sistem funcţional
Lipsa de profesionalism este o problemă uriaşă în politica bulgară, iar protestele sunt încercarea de a readuce valorile morale sau cel puţin un sistem funcţional, apreciază actorul bulgar Samuel Fintsi, un participant frecvent la proteste. El este impresionat de amploarea şi statornicia demonstraţiilor. “Se poate vedea că energie nu descreşte. Protestele ar trebui să aducă un minim respect de sine şi sunt fericit că în sfârşit au creat o comunitate în Bulgaria, sau cel puţin ideea de comunitate timp de trei ore în fiecare seară”, a spus Fintsi. Actorul locuieşte în Germania.
Franţa şi Germania: Bulgaria ar trebui să abandoneze modelul oligarhic de guvernare
În cea de-a 33-a zi a protestelor guvernamentale din Sofia protestatarii au demonstrat cum mafia politică poate fi doborâtă în câteva secunde, scrie Sofia Echo. În acea zi mafia a luat forma unui zid din cutii construit în faţa ambasadei Germaniei şi pe care erau scrise numele partidelor din Parlament. Anterior ambasadorii Germaniei şi Franţei au îndemnat Bulgaria să abandoneze sistemul oligarhic de guvernare, iar cei ai Olandei şi Belgiei au declarat că bulgarii protestează pentru idealuri şi principii.
Ambasadorul Olandei Karel van Kesterel a caracterizat demonstraţiile ca fiind “un semn să speranţei”, apreciind că acum pentru prima dată de la intrarea ţării în UE, societatea civilă se face clar auzită. Ambasadorul vrea ca valorile europene – “proceduri transparente, oameni competenţi şi oneşti în poziţiile de top, statul de drept, libertatea presei” – să fie respectate, şi nu interesele evidente în acţiunile statului şi afacerile încheiate în spatele scenei. (Bogdan Cojocaru, zf.ro)