Cipul din cartea de identitate este un dosar electronic la purtător, uşor de citit de la o distanţă apreciabilă.
Siguranţa actelor de identitate cu cip este un basm, deşi autorităţile asigură că noile buletine vor fi imposibil de falsificat. Cum nici copiii nu mai cred în basme, pentru că societatea îi adoarme cu reclame la medicamente şi cu personaje violente, livrate sub masca desenelor animate, specialiştii care promovează cipizarea nu i-au putut demonstra invulnerabilitatea. Experţii în tehnologia informaţiei susţin că nu există şi nu va exista, probabil, prea curînd, un sistem impenetrabil de protecţie a datelor secrete. Dacă vorbim de România, să ne amintim de cazurile adolescenţilor informaticieni, care au pătruns în severele celor mai securizate instituţii din lume Pentagon, C.I.A., N.A.S.A., N.A.T.O. etc. Paşapoartele biometrice produse în Marea Britanie au fost fraudate în 48 de ore de la intrarea în circulaţie. Atunci, cine garantează siguranţa actelor de identitate cu cip? Premierul, cumva? Sau Preşedintele? Minusculul cip din cartea de identitate este de fapt un dosar electronic la purtător, uşor de citit de la o distanţă apreciabilă. Un scanner aflat în aeroport citeşte de la depărtare datele de pe cipul din paşaportul aflat în buzunarul călătorului, fără ca titularul să ştie. Datele oricărei persoane care are asupra sa actul de identitate pot fi citite instantaneu şi încorporate într-o bază de date. Fie că se află într-un supermarchet, la serviciu în alte instituţii dotate cu scanner, nu-şi dau seama cînd sînt scanaţi. Cipul poate emite un sistem de localizare a posesorului, asemănător sistemelor GPS şi poate fi urmărit constant de către o staţie terestră sau prin satelit. Dacă telefoanele mobile pot fi urmărite oriunde prin satelit, atunci, închipuiţi-vă ce face un satelit cînd e vorba de un cip care are capacitatea de a primi şi transmite informaţii detaliate asupra subiectului. Cele mai avansate cercetări ştiinţifice care au ca obiect interacţiunea dintre organismul uman şi tehnologia digitală sînt aplicate deja, însă acestea intră în cea mai mare parte sub incidenţa secretului militar.
Aplicaţiile ştiinţifice cu caracter secret depăşesc cu mult imaginaţia noastră
Fizicianul W. Heisenberg (1901-1976), laureat al premiului Nobel, prea bine afirma: Prima înghiţitură din paharul ştiinţelor te face ateu. La fundul paharului însă, te aşteaptă Dumnezeu. Pe diverse căi au pătruns în mass-media dovezi care ne fac să credem că aplicaţiile ştiinţifice cu caracter secret depăşesc cu mult imaginaţia noastră. Odată stocate în cipuri, informaţiile pot cădea în mîna unor persoane care nu le vor folosi în scopuri umanitare. Emise la un cost superior precedentelor buletine, noile cărţi de identitate cu cip ar putea fi clonate sau chiar ajunge la îndemîna teroriştilor. Legal sau ilegal, vor avea acces la informaţii, dar şi posibilitatea de a le completa cu date, după caz, fără ştirea şi acceptul posesorului, spre a fi folosite pentru sau împotriva sa. Cum tehnologia digitală face paşi uriaşi, nu peste mult timp, cipurile încorporate în cărţile de identitate vor fi citite de la mare distanţă. Dacă vor fi amplasate scannere în locuri bine gîndite, vor şti la orice oră unde eşti, cu cine eşti, ce faci etc. Mai adăugăm, înregistrarea şi ascultarea convorbirilor telefonice, a traficului pe internet, a datelor pe care naivii şi le pun singuri pe feisbuc, toate întregind un dosar privat accesibil. Pentru creştini cipizarea este un aspect de extremă importanţă, ce duce cu gîndul la Apocalipsă şi la pecetluirea tuturor oamenilor pe mînă sau pe frunte în vremea sfîrşitului, fără de care nimeni nu va putea cumpăra şi nu va putea vinde. Relatarea mea nu este nici pompoasă, nici exagerată, ci reflectă adevărul biblic. Gîndiţi-vă că statele producătoare ar rămîne cu cipurile pe stoc dacă nu ar găsi consumatori. Cunoaştem deja cazuri de persoane cărora li s-au implantat cipuri pe mîna dreaptă din motive medicale, de securitate sau economice: zeci de oameni de afaceri din Spania, peste 300 de persoane implantate în America de firma Verichip Corporation, 16 politicieni şi oameni de afaceri din Mexic, zeci de copii din Columbia şi zeci de deţinuţi din Marea Britanie. Acesta este începutul unui experiment periculos pentru cei mulţi, util pentru vîrfuri. Paşapoartele cu cip sînt în circulaţie. Cărţile de identitate cu cip intră de la 1 aprilie. Nu peste mult timp ne vor convinge că trebuie să acceptăm perfecţionarea cipurilor cu noi extensii, menite să faciliteze corespondenţa cu anumite instituţii medicale, bancare, informaţionale, comerciale. Apoi, ne vor convinge de eficienţa implantării cipului în corp, pentru a preveni pierderea sau furtul documentului cu cip. Într-o ultimă fază, vor ajunge la concluzia că este obligatoriu ca toţi oamenii să aibă implantate cipuri pe frunte sau pe mînă, pentru buna funcţionare a societăţii.
Aveţi posibilitatea alegerii înţelepte: libertate sau cipizare şi control
Noile cărţi de identitate prevăzute cu cipuri vor stoca mult mai multe informaţii. Pe lîngă datele clasice nume, prenume, sex, cetăţenie, data şi locul naşterii, semnătură, fotografie, cod numeric personal şi adresa, cipul va încorpora prenumele părinţilor, imaginea facială, amprentele a două degete, codul unic de identificare în sistemul de asigurări de sănătate, numărul cardului de asigurat, starea de sănătate, diagnostice medicale, grupa sanguină, certificate şi certificate calificate, RH-ul şi acceptul pentru prelevarea de organe după deces. Să ţi se ia amprentele, ca om liber şi demn, este un abuz, iar ca să fii de acord cu aceasta, musai trebuie să ai o doagă lipsă. Pentru că acest tip de document de identitate a stîrnit controverse în rîndul cetăţenilor şi nemulţumiri în sînul Bisericii, autorităţile vor emite şi cărţi de identitate clasice pentru cei care nu doresc să aibă carte de identitate biometrică. Buletinele electronice nu sînt obligatorii. Grecia (1977) şi Serbia (2008) au reuşit să respingă introducerea actelor biometrice cu cip prin unitatea cu care aceste popoare au acţionat. Aşadar, aveţi posibilitatea alegerii înţelepte: libertatea ca drept inalienabil al fiinţei umane sau înrolarea pe cîmpul experienţelor controlate.
Autor:Maria Diana Popescu
Sursa: Buciumul, preluare dupa Revista Agero Stuttgart