Buget cât hoţia, incompetenţa şi trădarea

Bugetul ţării este, în cele din urmă, imaginea exactă a stării lucrurilor. Arhitecţii acestuia ar trebui să ştie şi să aplice mecanismele progresului mai bine decât oricine. Dar despre ce buget putem vorbi, când politica economică a României o stabilesc alţii, a căror misie de reprezentare, încălcată, nu mai există. Şi nu este vorba de organismele financiare, ca FMI, a căror presiune face parte din înţelegeri prestabilite conform regulilor împrumuturilor şi a garanţiei returnării acestora în condiţii de siguranţă. Când vezi că bordurile se schimbă anual pe Bulevardul Magheru, din Bucureşti, ai impresia că banii publici sunt fără număr. Bugetele locale, anexate celui naţional, marchează apoteotic degringolada fără ieşire. Alegerile au drept ţintă acest buget pe care politicienii l-au deturnat infracţional spre propria bunăstare. Milioanele de euro dispuse zilnic spre recuperare fac parte din bugetele anuale de până acum, a căror dobândă societatea o plăteşte şi o va plăti zeci de ani. Punerea în mişcare a justiţiei în rezolvarea acestor cazuri de corupţie deloc insulare, generalizate, s-a întâmplat mult prea recent.

Un buget constituit din ridicarea TVA-ului la 24 la sută, prin sărăcirea majorităţii, s-a dovedit a fi o reală catastrofă pentru dezvoltare şi consum. Considerând demagogic că rezolvă problemele unei economii paralizate de furturi, delapidări, incompetenţă, mafiotism, PDL a venit cu o soluţie care i-a asigurat supravieţuirea, dar şi dispariţia de pe scena politică. Atât de mari au fost incompetenţa şi cinismul încât nici după o lungă perioadă nimeni nu s-a gândit la aplicarea unei relaxări obligatorii. Supraîncărcată de blocaje, birocraţie, corupţie, economia României nu poate genera decât un paralelism al acestor derapaje, într-un circuit vicios. Salvarea pe care ar fi adus-o mărirea TVA-ului are un contur funebru, accentuat cu fiecare zi, deplasând viziunea spre lucruri dramatice fără legătură cu austeritatea. Această situaţie a consolidat tot mai intens o clasă de parveniţi şi demagogi, în fapt multiplele falange ale corupţiei.

România este o ţară cu un sistem politic paralizat, cu o democraţie suspendată de regulile sălbăticiei post-totalitarismului. Amestecul PDL-PNL, lipsit de doctrină şi personaje credibile, este unul de natură figurativă. Banii publici sunt risipiţi, în scopuri private, când normal ei ar fi să se întoarcă însutiţi în vistieria pentru dezvoltarea generală. Perspectiva unei construcţii bugetare de stat totalitar, care se accentuează, scoate din joc orice solidaritate publică. Cei care au vandalizat România nu au decât să plătească. Construcţia bugetară reprezintă însăşi filosofia politică în perspectivă, prin statuarea prezentului drept pistă a performanţei. Această construcţie nu se face exclusiv undeva, ea se regăseşte în forţa instuţională. Toate acestea în măsura în care se lucrează pentru interesul public.

Reducerea TVA-ului la 19 la sută este o măsură corectă, o reparaţie, inclusiv de natură morală, pentru restartarea economiei, poate cu efecte negative pe termen scurt. Invocarea altor criterii, altele decât cele ale dezvoltării interne, drept prioritare pentru constituirea Bugetului este un lucru intolerabil. România se află într-o situaţie unică, primitivismul economic făcând ravagii. Desprinderea unor oameni politici de fişa postului, alegând o dublă reprezentare, în scopuri numai de ei cunoscute, conform schemelor mafiote, chiar dacă nu le reprezintă, îi situează în compania celor care îşi plătesc poziţiile prin anexarea bugetului ţării altor interese.

Autor: Ioan Vieru

Sursa: Cotidianul