O profesionistă ca Carmen Avram devine penibilă când atacă Biserica. Adică, nu tratează un anume caz, ci îl generalizează. De fapt, e o ofensivă sistematică la adresa Bisericii apostolice, Ortodoxă şi Catolică. La noi, ţinta e Biserica Ortodoxă. În Vest, Biserica Catolică. De ce? Pentru că Biserica se opune smintelilor acestei lumi patronate satanic. Şi va trebui ca puternicii lumii să trimită din nou Biserica în catacombe, fiindcă altfel Cupola Mondialistă nu va reuşi să o determine să accepte legiferarea unor sminteli, de exemplu, „mariajele” homosexuale.
Biserica Ortodoxă a Greciei surori s-a pronunţat frontal împotriva regimului de ocupaţie din partea finanţei mondiale, ochiul proiectului „globalist”. Păcatul Sfântului Sinod al B.O.R. e pasivitatea în faţa domniei răului, lipsa de reacţie faţă de ofensiva satanică împotriva României creştine. O piatră de temelie a ortodoxiei. A creştinismului, în general. „Grădina Maicii Domnului”. Dar nu pentru pasivitate e blamată Biserica noastră, dimpotrivă, pentru activitatea misionară.
În România, bisericile sunt pline. Chiar dau pe dinafară. Dar propaganda nu vede în asta decât înghesuială pentru apă sfinţită şi pomană. Plus miştoul de pelerinajele la sfintele moaşte, din care blasfemiatorii nu înţeleg decât că sunt nişte oase. Relicvele sfinte sunt puterea sfinţilor şi de aceea oamenii fac pelerinaje. Înghesuiala şi îmbrânceala la pomană nu-s imputabile Bisericii, sunt imputabile statului care a îndobitocit populaţia prin înfometare şi alte lipsuri materiale ca s-o ţină sub control.
Carmen Avram s-a oţărât la Biserică, de parcă s-ar considera o bucată de carne eternă. Şi de parcă n-ar fi şi ea parte din Biserică, în caz că e botezată. Biserica este o instituţie divino-umană, ea înseamnă comunitatea clerului şi a mirenilor (laicilor).
Tot ceea ce realizează Carmen Avram – sau mai precis, coordonează – excepţional profesional se face pulbere, atunci când huleşte prosteşte.
Hula la adresa Bisericii o proferează visceral. Conceptul însuşi de Biserică e abordat epidermic. Adică, biserica e percepută ca o clădire materială. Şi atât.
Cu o voce de comisăroaică sovietică – din alea care au dărâmat biserici – a înfierat faptul că se construiesc biserici, că autorităţile donează pentru ridicarea de biserici şi pentru reabilitarea unor alte sfinte lăcaşuri.
Şi nelipsita întrebare, ce face Biserica cu atâţia bani de la stat. O întrebare atât de vulgară, un clişeu stupid.
De fapt, bisericile se ridică la iniţiativa enoriaşilor şi în principal, din banii lor. Inclusiv Catedrala Mântuirii Neamului (de care face mişto ca ultimul habarnist însuşi îmbuibatul de cultură Andrei Preşu), tot din banii credincioşilor se clădeşte.
O asemenea emisiune o descalifică profesional pe Carmen Avram. Pentru că dacă ar fi voit să vadă unde se duc banii, ar fi făcut o anchetă, un documentar onest cu privire la filantropia Bisericii Ortodoxe Române. Sau ar fi pus pe cineva să facă ancheta, că ea nu mai face pâinea profesiei. Doar ia frişca de pe tortul echipei.
O satisface nedisimulat grija că Biserica scade în sondaje.
Dacă o întrebi ce e Biserica habar n-are. Cel puţin, aşa dă impresia. E genul care merge la biserică cel mult o dată pe an şi atunci, maximum 5 minute, la Înviere, ca „să ia lumină”. Un fel de ritual formal după care pleacă acasă şi la îndopare. Când nu face „turism pascal”, adică să-ţi porţi fizicul la paranghelii lumeşti fiindcă Sfintele Paşti sunt în prelungirea zilelor de 1 mai muncitoresc şi 2 mai tineresc, plus weekend. Cam asta fac vulgarii care atacă Biserica. Habar n-au. Am o infinită milă. Ceea ce nu-i de rău decât în mentalitatea viciată de vanităţi. De fapt, mila e iubire. Că nu poţi să iubeşti fără să compătimeşti. Condiţia umană.
Mă rog pentru Carmen Avram. Şi pentru toţi blasfemiatorii. Să-i certe Dumnezeu, să-i ierte şi să-i lumineze.
Nu-mi fac iluzii că vreo televiziune ar putea face o emisiune adevărată despre Biserică.
Revenind la emisiunea blasfemiatoare, e incalificabil ce face Carmen Avram, ce fac televiziunile, în general, mă refer la campania contra Bisericii, pentru că dacă ar fi semnalat cazuri scandaloase, excepţii care compromit Biserica, era corect. Numai că ea prezintă excepţia ca regulă, atacă Biserica în esenţa ei, atacă Biserica în general şi în particular, blamează, extrem de vulgar, ceea ce nu cunoaşte. Şi nici nu se străduie să afle.
Suficienţa e unul din cele mai triste păcate.
Autor: Roxana IORDACHE
Nota redacției „Justițiarul”: Carmen Avram, de la Antena 3, s-a specializat în reportaje de calomniere a neamului românesc și a religiei ortodoxe. Femeia aceasta, cu herpes la gură de la cât venin iese pe acolo, ne acuză că suntem neam de ucigași de evrei în Al Doilea Război Mondial prin holocausturile ei personale din coșmarurile umede nocturne, alături de sforăiturile lui Adrian Ursu, pămpălăul care joacă rolul soțului într-o căsnicie de studio, studioul Antenei 3. Dar suntem și ucigași de germani, nu numai de evrei, deoarece, conform Rashelei – aceasta era porecla doamnei Carmen Avram, pe vremea când lucra la Pro TV – noi suntem de vină că, după război, sovieticii i-au deportat pe unii sași și șvabi din Transilvania și Banat în tabere de muncă din URSS, ca să contribuie la refacerea țării distruse în războiul declanșat de germani. Românii sunt de vină pentru toate relele din lume! Așa și-a luat Carmen Avram (Rashela) premiile de la americani, aruncând cu mizerii în neamul românesc.
Carmen Avram este o evreică/khazară din Vișeu de Sus, unde khazarii erau populația majoritară în perioada interbelică și idiș cea mai vorbită limbă din localitate, conform recensământului din anul 1930. Probabil că aceasta este explicația pentru ura ei față de români. Calomnierea poporului român este o rețetă sigură pentru obținerea de premii internaționale în cinematografie și televiziune. Regizorii sau realizatorii de filme și reportaje care ponegresc România, premiați international pentru asta, sunt evrei: Cristian Mungiu, Nae Caranfil și Carmen Avram. Am voie să numesc naționalitatea ăstora sau sunt declarat instant antisemit și aruncat în pușcărie?
Autor: Marius Albin Marinescu
Sursa: Justitiarul