Comisia Europeană (CE) se va pronunţa, în această lună, cu privire la decizia Guvernului României de restructurare a sectorului de producţie a energiei electrice prin înfiinţarea a două noi societăţi comerciale pe acţiuni, Electra SA şi Hidroenergetica SA, la care acţionar majoritar va fi tot statul român.
Decizia Departamentului de Concurenţă din cadrul CE survine plângerii înaintate de sindicatele din Hidroelectrica, care se opun vehement intenţiei Guvernului de a diviza societatea şi de a include părţi din aceasta în noile companii care urmează să fie înfiinţate.
În plângerea înaintată CE, angajaţii Hiroelectrica reclamă faptul că reorganizarea propusă şi adoptată de Guvernul României vine în contradicţie cu funcţionarea eficientă a sistemului energetic, cu principiile unei economii libere şi concurenţiale, precum şi cu interdicţiile comunitare în ceea ce priveşte ajutorul de stat.
Potrivit documentelor aflate în analiza CE, concentrarea vizată de Ministerul Economiei reprezintă o practică anticoncurenţială şi un ajutor de stat indirect, acordat sub forma unei subvenţii încrucişate.
“Este evident că se doreşte acordarea unui ajutor de stat indirect către SC Termoelectrica SA şi Compania Naţională a Huilei SA, două societăţi nerentabile, cu datorii foarte mari, prin intermediul celorlate societăţi de stat cu care se va face fuziunea, inclusiv cu Hidroelectrica SA, societate profitabilă în prezent. (…) La baza acestei decizii a Ministerului Economiei, care afectează un domeniu strategic, nu stă nici un memoriu cu date de eficienţă economică, care să demonstreze că cele două companii integrate pot funcţiona între-o piaţă regională şi internaţională competitivă”, se arată în plângere.
Documentul menţionează că o astfel de măsură precum cea de restructurare a sistemului energetic naţional nu poate fi luată fără exista, în prealabil, o decizie derogatorie a CE, dată în urma unei profunde examinări a situaţiei.
Renaşte subvenţia încrucişată
Plângerea înaintată CE subliniază prejudiciile pe care o astfel de măsură le aduce societăţilor Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ambele profitabile, folosite şi în prezent de statul român pentru a finanţa pierderile mari ale unităţilor din celelalte domenii de producere a energiei.
Potrivit HG 56/2010 şi a completărilor ulterioare, Hidroelectrica va fi divizată, urmând să fie încorporată în cele două societăţi nou-înfiinţate alături de unităţi nerentabile de producere a energiei, precum cele din sectorul termo şi minier.
“Practic, obiectivul principal al Guvernului României a fost să redirecţioneze fondurile băneşti obţinute din energia produsă de hidrocentrale, precum şi din energia nucleară produsă de centrala de la Cernavodă pentru a susţine unităţi de producţie ineficiente, care au nevoie de ajutor de la stat, precum termocentralele, care trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile de mediu, conform politicii UE. Restructurarea energetică devine astfel modalitatea prin care statul român încearcă să salveze termocentralele de la închidere, datorită incapacităţii proprii de a respecta normele de mediu impuse de UE şi programul de reformă la care s-a angajat în procesul de aderare.
Această concentrare, precum şi ajutorul indirect pe care statul român urmează să-l dea societăţilor din sistemul energetic care au pierderi importante şi care au nevoie de investiţii foarte mari pentru rentabilizare vor diminua la minim planurile de investiţii şi dezvoltare pe care Hidroelectrica le are pentru următorii 20 de ani, dat fiind faptul că pierderile societăţilor neprofitabile incluse în cele două companii vor fi suportate şi acoperite din fondurile societăţilor care au profit”, se arată în documentul trimis la CE.
De menţionat că, în prezent, cel mai ieftin producător de energie din România este Hidroelectrica, ale cărei costuri de producţie se cifrează în jurul valorii de 26 euro/Mwh, în timp ce la polul opus se află termocentrala de la Galaţi, cu costuri de producţie de 109 euro/Mwh. Contractele
cu “băieţii deştepţi”, neatinse
Un alt risc menţionat în plângerea trimisă la CE este acela că noile entităţi ce vor fi create vor avea poziţie dominantă în piaţă, prin gruparea tuturor producătorilor de energie.
“De asemenea, trebuie analizat din perspectiva pieţei concurenţiale riscul determinat de contractele bilaterale cu electricitate, încheiate de companii de stat cu parteneri privaţi, la preţuri foarte mici. (…) Deşi liberalizată complet de la 1 iulie 2007, piaţa de energie electrică este în realitate controlată de o serie de grupuri private, cu complicitatea Guvernului României, prin Agenţia Naţională de Reglementare în sectorul Energetic. Tranzacţionarea în piaţă este controlată în bună măsură de cei care deţin contractele cu energie electrică ieftină, care pot crea ferestre în piaţă şi pot impune preţuri variabile, funcţie de interese”.
Contractele directe încheiate cu “băieţii deştepţi”, pe termene foarte lungi (10 ani), la preţuri preferenţiale, au făcut inoperabilă piaţa de energie prin lipsa unei oferte suficiente, se mai arată în document.
Totodată, se subliniază faptul că firmele private controlate de aşa-numiţii “băieţi deştepţi” vor beneficia în continuare de contractele încheiate cu Hidroelectrica la preţuri preferenţiale, care sunt sub preţul de producţie a energiei ce va rezulta în urma fuzionării. Este deja cazul Alro Slatina, care va dispune, până în 2018, de energie la un preţ preferenţial, în urma contractului semnat cu Hidroelectrica la începutul lunii aprilie.
Mihai David, actualul şef al Hidroelectrica, favorit pentru şefia Hidroenergetica
Actualul director general al Hidroelectrica, Mihai David, a fost numit în funcţie anul trecut, la cererea lui Mircea Geoană, în perioada guvernării PDL-PSD şi păstrat în funcţie de ministrul economiei, Adriean Videanu, din raţiuni rămase necunoscute. În trecut, Mihai Ciprian David a fost partener de afaceri cu Corneliu Iacobov şi cercetat, alături de Radu Sârbu, în dosarul privatizării hotelului Bucureşti. După numirea la conducerea Hidroelectrica, David a anunţat că va anula sau renegocia contractele cu “băieţii deştepţi”, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în săptămâna dinaintea Paştelui, Mihai David a semnat prelungirea contractului cu Alro Slatina până în 2018. Ministrul economiei, Adriean Videanu, a anunţat, la sfârşitul lunii ianuarie, că societatea Hidroenergetica va fi condusă de Mihai David, iar la Electra va fi numit director general Constantin Bălăşoiu, directorul Compnaiei Energetice Craiova.
Ce ascunde înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica
· Datoriile Companiei Naţionale a Huilei, ale Termoelectrica şi ale Societăţii Naţionale a Lignitului la bugetul de stat, în valoare de circa 4 miliarde de lei, vor fi şterse
· Vor fi acoperite, din profiturile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, pierderile uriaşe ale societăţilor din sistemul termo sau minier, ce vor fi înglobate în cele două societăţi
· Ajutorul de stat va îngloba şi valoarea liniilor de credit obţinute de la bănci, de către Hidroelectrica, pentru investiţii, bani ce vor fi utilizaţi, de asemenea, pentru acoperirea pierderilor altor societăţi
· Energia termică va continua să fie subvenţionată
· Va fi asigurat ajutorul de stat pentru sectorul huilei, de 550 milioane de lei, necesar pentru restructurare şi reorganizare, urmat de subvenţii încrucişate de la unităţile rentabile
· Din banii aceloraşi unităţi rentabile vor fi asiguraţi circa 110 milioane de lei, compensaţii pentru disponibilizaţii din entităţile nou-create
· Vor fi stinse şi datoriile societăţii Elcen Bucureşti, în valoare de circa 500 milioane de lei, iar ulterior vor urma subvenţii încrucişate pentru căldură
MARILENA DAN
sursa: puterea.ro