”Băieți deștepți” există atâta timp cât ”mâna vizibilă” a statului-tătuc substituie ”mâna invizibilă a pieței” și alocarea resurselor se face discreționar și pe criterii de prietenie (adică politic). Tentația e prea mare chiar și pentru ”omul nou” ajuns prin forța votului în fruntea unor proprietăți ale statului, alte tuturor adică, adică ale nimănui. Cooperarea cu băieții deștepți e naturală și ține de firea omului. Băieți deștepți există peste tot în lume acolo unde există intervenție a statului în economie. Problema e însă doar de cuantumul ”obolului” plătit într-o primă fază de băieții deștepți celor care supraveghează, reglementează, controlează, distribuie resurse din taxele noastre.
Ce e însă interesant, e că în România foarte puțini sesizează prezența ”băieților deștepți” în afară de energie sau asfaltări / dezăpeziri. O categorie aparte de băieți deștepți sunt bancherii (și toți care roiesc în jurul lor). Ce fac aceștia? Iau dobândă subvenționată de la stat (banca centrală) și apoi împrumută statul sau piața cu o dobândă mult mai mare. E aceeași schemă ca în energie, evident pentru sume mult mai mari și profituri mult mai mari (comparați sediile de la ”băieții deștepți” din energie cu sediile de la băncile care prosperă din această schema urât mirositoare). Dobânda de refinanțare de la banca centrală ar trebui să fie una penalizatoare și să îl ardă pe bancherul care greșește și dă credite fără a avea depozite atrase suficiente, care împrumută de prea multe ori depozitele la vedere pe credite cu scadențe cât mai mari sau care pur și simplu nu își corelează bine maturitatea depozitelor cu maturitatea creditelor. Banca centrală ar trebui să penalizeze băncile comerciale prin această dobândă nu să le premieze. Consecințele sunt cât se poate de clară: dobânzile de la credite nu scad, riscurile asumate de băncile comerciale nu sunt atent monitorizate, depozitele populației (economisirile) nu mai sunt de prea mare interes atâta timp cât băncile se pot adăpa ieftin și fără prea mare bătaie de cap de la robinetul generos al băncii centrale. În acest context, sunt absolut hilare sforțările celor din banca centrală (vezi aici) care încearcă să impună un anumit comportament băncilor comerciale (adică să mențină depozitele scumpe pentru a fi atractive pentru populație) după ce le-au umplut desagii cu bani ieftini, în speranța că vor relansa vreo economie, vor determina vreun antreprenor să se dedice mai mult afacerilor (adică să plătească din greu biruri unui stat ineficient). În final, acțiunea acestor băieți deștepți din bănci (inclusiv din băncile centrale) nu vor duce la vreo ocupare totală sau vreo prosperitate ci, dimpotrivă, la noi și noi ținte de inflație sistematic ratate. Băieții deștepți din bănci nu fac decât să submineze economisirile populației și să reducă potențialul de creștere real al economiei românești pentru că mai important decât consumul este economisirea (cea sănătoasă și nu creată de tiparniță sau rezerva fracționară).
sursa: cristianpaun.finantare.ro