Sigur ca aceasta comisie parlamentara, de investigare a modului in care s-au implicat in alegerile prezidentiale din 2009 atat servicile secrete, cat si politiceni-papusari si mai ales magistrati de varf ai ierarhiei juridice din Romania, isi are menirea sa. Dar efecte penale – opinia mea – nu vor exista.
Chiar daca, in urma rezultatului de la comisie, Parlamentul ar sesiza Parchetul Inaltei Curti. Chiar declaratia publica a procurorului general al Romaniei, cum ca Laura Codruta Kovesi nu trebuie sa se prezinte in fata comisiei este proba ca PICCJ nu face si nu va face niciun efort sa stabileasca adevarul despre mecanismul prin care Traian Basescu si-a adjudecat mandatul 2009-2014 de Presedinte al Romaniei. Dealtfel, aceasta perioada a si constituit apogeul unui Binom nascut in campul tactic inca din 2005, dar care nu devenise inca Stat in Stat.
Privita la rece, fraudarea alegerilor din 2009 are doua fatete: una penala, care mi-e greu sa cred ca va mai putea fi dovedita vreodata, si una morala, tinand cont de jocurile meschine, ordinare, prin care s-a schimbat acest rezultat.
Dezvaluirile lui Dan Andronic, confirmarile facute de Sorin Rosca Stanescu, declaratiile fostului sef al SPP Dumitru Iliescu, teama lui Gabriel Oprea de a da toate informatiile legate de cina cea de taina de la propriu-i domiciliu in seara zilei de 6 decembrie 2009, sunt extrem de importante. Dar lipsesc multe alte elemente. Cea mai grava dintre toate masinatiunile devoalate o constituie participarea unor magistrati la acele puneri in scena. Chiar si simpla lor prezenta in casa lui Oprea, sa zicem fara a avea vreo implicare directa in manevrele politice care s-au abordat in lupta Geoana-Basescu, este nelegala. Dar, din pacate, legile Justitiei nu permit ca un magistrat sa fie anchetat si sanctionat disciplinar la mai mult de doi ani de la data savarsirii presupusei fapte. Aberatia aceasta exista inca in lege. Si inca nu se gandeste nimeni sa o schimbe.
Totusi, opinia publica, cetatenii, cei care sustin salariile mari si foarte mari ale magistratilor, au dreptul de a cunoaste adevarul. Daca, cat si cum s-au implicat procurorul general de la acea vreme, Codruta Kovesi, si sefa de atunci a Inaltei Curti, Livia Stanciu in sustinerea lui Traian Basescu si implicit, in mentinerea lor pe vitor in scaunele inalte ale magistraturii.
E, iarasi, foarte important de aflat cine l-a impins pe Mircea Geoana spre casa lui Sorin Ovidiu Vantu cu doar 24 de ore inaintea marii confruntari cu Traian Basescu. Eu zic ca aici e vorba- clar – de implicarea serviciilor. De aici si prezenta lui George Maior, cu seful Operativului dupa el, in casa la Gabriel Oprea. Acea vizita la SOV l-a costat aproape decisiv pe Geoana. Zic aproape decisiv pentru ca a fost momentul in care unii s-au razgandit sa il mai voteze pe Geoana. Iar ca sa fie siguri, marii sforari au apelat apoi la stratagema sectiilor de vot noi-noute create rapid prin diverse colturi ale lumii si la votul de la Paris, o data la trei secunde. Toate acestea se leaga intre ele. Cat priveste implicarea serviciilor secrete, daca Maior si Coldea erau in casa lui Oprea, sub pretextul zilei Sfantului Nicolae, doar prostii pot crede ca Oprea nu a raspuns unui ordin la care el, disciplinat, a raspuns pocnind din calcaie, cu gandul la cariera sa politica si militara. Hai sa fim seriosi. Credeti ca toti “mesenii” astia nu asteptau de la nenea Basescu recompensa? Jocurile au fost facute, dupa care, incet-incet, piesele grele de pe masa de sah, precum si martori de ocazie, gen Niculaie Ontanu, au fost rasi prin malaxorul Justitiei. Au ramas pe piedestal, pana acum, doar super-greii: Maior, Kovesi si Stanciu. Si Coldea pana la un moment dat cand, pe mana prietenului sau, Sebastian Ghita, a fost retras din prima linie.
Asadar, cateva sunt episoadele cele mai importante care ar trebui lamurite prin aceasta investigatie parlamentara:
1. Cine a facut jocurile in asa fel incat Robert Turcescu (acoperitul auto-descoperit din servicii) sa modereze confruntarea Geoana-Basescu?
2. Cine, cum si sub ce pretext real l-a impins pe Mircea Geoana sa se duca acasa la SOV?
3. Cine a hotarat ziua aducerii in tara a lui Nicolae Popa exact atunci, pentru a se lega perfect cu combinatia vizitei la Vantu acasa? Autoritatile statului stiau de ani buni unde se afla Popa si nu se grabisera deloc sa-l aduca pana atunci.
4. Cum au aflat “invitatii” lui Oprea si pe ce canale ca trebuie sa se stranga la el acasa in seara zilei de 6 decembrie 2009?
5. Cine a ordonat deschiderea unor sectii de votare in locuri din lume unde nu mai existasera pana atunci?
6. Cum s-a realizat “puntea” cu Ambasada de la Paris? Cine cu cine a vorbit, ce anume si ce a urmat, stiut fiind ca votul s-a facut peste termenul limita legal?
7. Ce stie Sebastian Ghita despre jocurile de la alegerile prezidentiale din 2009? La asta poate raspunde daca va fi adus in tara (ma indoiesc!) sau daca Ghita va trimite (canale se gasesc destule!) o scrisoare cu detalii la Parlament.
8. Care va fi depozitia lui Florian Coldea si ce rol “operativ” a jucat el? Din 2008, Gabriel Oprea era coordonator de doctorate la institutia de invartamant a SRI. Printre cei coordonati la doctorat de el se numara si o parte dintre invitatii din noaptea de 6 decembrie 2009, cum ar fi Niculaie Ontanu si Florian Coldea.
9. Care a fost motivul participarii judecatorului Livia Stanciu la mese cu politicienii?
10. Si nu in ultimul rand, ce stie Elena Udrea despre aceste combinatii si cat e dispusa sa dezvaluie?
Resorturile alegerii lui Gabriel Oprea ca personaj-cheie in contextul alegerilor prezidentiale din 2009 nu este deloc intamplator. Dar asta ramane sa lamureasca comisia parlamentara. Daca va lamuri. Cert este ca in tabloul zugravit pana acum, si Gabriel Oprea, si Sebastian Ghita sunt fosti membri ai Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra SRI. Control care stim bine cum s-a “exercitat” de-a lungul vremii. Oprea a facut parte din aceasta comisie timp de patru ani, din 2004 pana in 2008. In aceste conditii, cred ca Oprea detinea destule informatii si era in legatura directa cu sefii din SRI.
Ce s-a intamplat imediat dupa alegerile prezidentiale din 2009 cu Oprea? Pai, toate bune. A fost propus ministru de interne in guvernul Negoita. Dar n-a fost sa fie. Deh! Totusi, roata destinului cu “stele” l-a propulsat un pic mai tarziu pe cele mai inalte culmi ale politicii, ajungand acolo unde isi dorea, la Interne, dar si vicepremier.
In loc de concluzii, ar fi bine de retinut ca:
1. Cine se afla la momentul potrivit in locul potrivit, cu persoane potrivite, primeste functii ce-i vor deveni potrivnice!
2. Cine poarta stele pe umar nu e nevoie sa se fi nascut cu stea in frunte.
3. Cine trage toate sforile, nu se duce la cina!
4. Cine confunda interesul national cu interesul personal, va fi doborat de interesul adevarului de a iesi, mai devreme sau mai tarziu, la suprafata.
5. Cine crede ca e destept doar pentru ca desteptii il folosesc, se robeste in propria-i prostie!
6. Orice frauda facuta chiar si la limita legii tot un furt ordinar ramane
7. Cel care amesteca toate cartile, isi va pastra mereu un as in maneca
8. Cine triseaza pentru altii, va pierde totul la final
9. Cine accepta mari compromisuri, isi va compromite viitorul.
10. A juca soarta unei natii in folos personal inseamna a pacatui fata de propriii mostenitori
Autor: Adina-Anghelescu Stancu
Sursa: Lumea Justitiei