Nefericita toamna. Criza economica, criza politica si cea sociala se suprapun si risca sa arunce Romania in deriva.
In toamna anului trecut, agentiile internationale de rating avertizau, in analizele pe care le realizau, asupra efectelor pe care instabilitatea politica le poate avea asupra evolutiei economiei romanesti.
Asadar, alaturi de indicatorii sensibili ai economiei (deficitul de cont curent sau o rata ridicata a inflatiei), inca de acum un an rapoartele agentiilor de rating avertizau asupra turbulentelor din mediul politic.
Cei care faceau aceste analize priveau atat in urma (si vedeau o veche istorie de conflicte intre guvernul condus de Popescu Tariceanu si presedintele Basescu), dar anticipau si tensiunile politice din preajma alegerilor parlamentare.
Alegerile din toamna anului trecut nu au adus clarificari pe scena politica. Conflictele dintre presedinte si fostul premier au fost inlocuite de divergentele majore din interiorul coalitiei de guvernare.
O coalitie care ar fi trebuit sa aduca stabilitate si sa se sprijine pe un procentaj confortabil in Parlament, a fost, in realitate, macinata de conflicte permanente, generate de apropierea alegerilor prezidentiale din aceasta toamna.
Rezultatele au fost vizibile. Cel mai recent exemplu este cel al studiului realizat de specialistii de la Universitatea din Munchen care, dincolo de faptul ca au dat o nota foarte mica guvernului Boc in ceea ce priveste masurile anticriza, afirma catre finalul studiului ca, in continuare, instabiliatatea politica este pentru Romania un factor care poate influenta negativ evolutia economiei.
Analiza specialistilor germani a fost confirmata chiar zilele acestea de evolutia “cazului Nica” si de iesirea PSD de la guvernare.
Instabilitatea politica influenteaza in mod evident economia. Nu este vorba doar de calificativele agentiilor de rating, de cursul de schimb leu-euro sau de indicatorii Bursei de valori Bucuresti. Este, in special, o problema legata de perceptia investitorilor straini, dar si romani, asupra mediului de afaceri.
De altfel, am vazut ca unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai oamenilor de afaceri a si declarat ca, o data cu declansarea crizei politice, a primit o serie de telefoane din afara tarii prin care era intrebat “ce se intampla in Romania?”.
Momentul declansarii de noi tensiuni politice este absolut nefericit. In primul rand, pentru ca acum fluxurile financiare dau semne ca se dezgheata si deci investitorii vor cauta in curand noi piete de dezvoltare sau, pur si simplu, piete mai ieftine in care sa-si transfere afacerile.
Romania ar putea fi una dintre ele, dar pentru ca acest lucru sa devina realitate este nevoie si de stabilitate politica. In al doilea rand, investitorii straini devin acum mult mai importanti decat intr-un alt context al economiei romanesti.
Motivul este simplu: investitorii vin cu bani, cu valuta, bani care pot pune umarul la echilibrul cursului de schimb. Sunt bani importanti pentru Romania, pentru ca anul acesta nivelul investitiilor straine este la jumatatea sumelor de anul trecut, aceeasi situatie fiind si in ceea ce priveste sumele trimise de muncitorii romani care lucreaza in afara tarii.
Despre importanta cursului de schimb nu are rost sa spunem prea multe, doar faptul ca de cursul leu-euro sunt legate platile pe care le fac romanii care au contractat un credit in moneda europeana, ca o serie de plati din economia romaneasca sunt in continuare raportate la euro, iar pe piata imobiliara preturile sunt exprimate tot in euro.
De aceea, orice intrare de valuta este importanta pentru cursul de schimb, fluxurile financiare care au sustinut anul acesta moneda nationala fiind in primul rand cele care au venit de la Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana.
Desigur, decizia unui investitor de a dezvolta afaceri intr-o tara sau alta depinde de mai multi factori, precum fiscalitatea, nivelul birocratiei, infrastructura, costul fortei de munca si pregatirea profesionala a acesteia, sau stabilitatea legislativa.
Din aceste puncte de vedere, Romania este in pericol sa rateze urmatoarele luni (cate, este greu de spus) pentru ca turbulentele politice ante si post electorale nu vor face decat sa-i indeparteze pe potentialii investitori.
In acest moment, exista doua propuneri legislative interesante pentru mediul de afaceri care vin de la fostul ministru al intreprinderilor mici si mijlocii. Nu sunt un simpatizant al fostului ministru, Constantin Nita, reprosandu-i indecizia pe care a avut-o la introducerea impozitului minim, intr-un moment in care ar fi trebuit sa aiba o pozitie transanta, de respingere a acestui impozit.
Dar, proiectul de lege privind holdingul si cel privind infiintarea unei firme de catre tineri merita toata atentia si dezbateri publice solide. De altfel, marile firme de consultanta care activeaza in Romania au salutat ideea aparitiei unei legi a holdingului care va avea ca efect atragerea de investitori.
Desigur, este de vazut care va fi punctul de vedere al Ministerului Finantelor, dar sa nu uitam ca recent doua companii romanesti au decis sa-si mute sediul din Romania acuzand tocmai absenta unei legi a holdingului.
Intrebarea este: va fi guvernata Romania in lunile pre si post electorale? Complicat de dat un raspuns. Pe de o parte, pentru ca este foarte greu de crezut ca guvernul intermar va putea sa fie eficient.
Se poate spune ca actualii ministrii vor avea misiuni imposibile si este putin probabil ca vor putea sa-si fac treaba calare peste doua ministere. Cele mai bune exemple sunt Gheorghe Pogea (atat la Finante, cat si la Munca), Radu Berceanu (la Transporturi si la Agricultura) sau Adriean Videanu (la Economie si la Sanatate).
Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca iesirea de la guvernare a PSD s-a facut, la nivel central, rapid si eficient. Fostii ministri si fostii prefecti de la PSD au fost rapid inlocuiti. Mai greu va fi insa in “maruntaiele” guvernarii, in teritoriu, in institutiile deconcentrate si la companiile de stat.
Dar adevaratul test al guvernarii, pe termen scurt, pana la alegeri, va trebui sa-l dea guvernul interimar in fata fortelor politice si a sindicatelor. Este usor de anticipat ca PSD se va situa intr-o opozitie agresiva, acompaniata in unele situatii si de contestarile PNL.
Mai mult decat atat, sindicatele, nemultumite de legea salarizarii unitare, de restructurarea agentiilor guvernamentale si de inercarea de reducere a cheltuielilor bugetare, au dat deja exemplul unei miscari sociale de proportii,
In fata asaltului sindical si aflat in minoritate politica, guvernul Boc are o misiune aproape imposibila. Guvernul interimar trebuie sa finalizeze legile convenite cu FMI, sa prezinte bugetul pentru anul viitor si sa continue reformele in administratie.
Daca coalitia PSD plus PD-L se afla in cea mai buna formula politica pentru a face astfel de lucruri, guvernul Boc este intr-o situatie extrem de delicata: fara sprijin politic si pandit de revendicarile sociale.
Primul hop va fi in luna decembrie, atunci cand FMI va veni in Bucuresti pentru a monitoriza prevederile acordului de imprumut si atunci cand Romania asteapta transa a treia din acordul cu FMI. Un derapaj al acordului de imprumut ar aduce o serie intreaga probleme care tin de dificultatea finantarii deficitului bugetar si perceptia pe care ar avea-o investitorii asupra economiei romanesti.
Sa nu uitam, de asemenea, ca Ministerul Finantelor si-a propus sa faca o emisiune de euro-obligatiuni, iar acordul cu FMI si pastrarea ratingului de tara sunt decisive pentru dobanda la care va fi subscris imprumutul.
Ar fi fost intelept ca partidele sa nu fi intrat in aceasta criza politica. Acum este prea tarziu. Romania este in punctul de fierbere al tensiunilor politice si sociale. PNL doreste un guvern de tehnocrati, premierul Boc cauta, la ideea presedintelui Basescu, o noua majoritate parlamentara, PSD se pregateste de opozitie. Intreaga scena politica se pregateste de alegerile prezidentiale.
De asemenea, a aparut si posibilitatea ca presedintele sa dizolve Parlamentul in cazul in care acesta nu voteaza noul guvern.
Dar, cea mai buna solutie, insa si cea mai idealista, ar fi un guvern de uniune nationala si un pact national pentru anii de criza care vor veni. Recunosc ca ar fi o minune sa se intample acest lucru. O minune care insa s-ar putea multiplica si in deciziile economice.
Trebuie insa sa asteptam pentru a vedea cat idealism si cat realism este in aceasta idee care poate fi considerata cea mai buna solutie pentru o guvernare in vreme de criza.
Constantin Rudnitchi
sursa: bloombiz.ro